Numărul minorilor implicaţi în traficul de droguri a crescut considerabil în ultima perioadă, iar traficanţii folosesc noi metode de a aduce şi vinde substanţe interzise în România: platforme online specializate, amfetamină şi ecstasy comandate prin Darknet cu plata în criptomonede, distribuţia prin intermediul unor clanuri, arată DIICOT în raportul de activitate pe anul trecut.
România continuă să fie o ţară de tranzit pentru anumite tipuri de droguri, însă apare riscul ca grupări teroriste din Orientul Mijlociu să-şi finanţeze activităţile prin distribuţia de substanţe interzise.
Piaţa drogurilor din Capitală este dominată de traficanţi care au legături cu comunitatea turcă, iar pentru distribuţia stradală un rol important îl au clanurile de etnie romă.
***A crescut semnificativ traficul cu amfetamină şi ecstasy şi există pericolul apariţiei laboratoarelor de morfină – după model olandez.
Conform DIICOT, în ultimii ani, s-a constatat o accentuare a traficului de amfetamină şi MDMA (ecstasy) pentru consumul din România, drogurile fiind comandate prin Darknet.
„Potrivit modului de operare rezultat din anchetele instrumentate de DIICOT, aceste droguri sunt comandate prin reţeaua de internet Darknet (un tip de reţea suprapusă care face parte din reţeaua globală de internet, poate fi accesat numai cu software specific, iar site-urile şi serviciile online apar ascunse, nefiind indexate de motoarele de căutare). Plata drogurilor se face cu monedă virtuală prin utilizarea unui „portofel electronic”. Un element de noutate este reprezentat de apariţia pe rutele clasice a unor cantităţi de morfină – bază, având ca destinaţie Olanda, unde există laboratoare de producţie a heroinei. Riscul apariţiei de astfel de laboratoare şi în România este unul în creştere în special pentru faptul că în spaţiul european transportul precursorilor necesari este facil”, spun procurorii.
Referitor la tendinţe, se remarcă sporirea conexiunilor între diferitele genuri de infracţiuni (trafic de droguri, infracţiuni informatice, pornografie infantilă, trafic de persoane, violenţă, furt, tâlhărie) şi proliferarea grupărilor infracţionale organizate policalificate, cu implicarea lor în activităţi infracţionale de trafic intern şi internaţional de droguri, date fiind câştigurile foarte mari şi rezultate rapide.
„În plus, a crescut considerabil participaţia la comiterea acestui gen de fapte de către inculpaţi minori, aspect ce se reflectă, în primul rând, în numărul măsurilor preventive privative de libertate luate faţă de aceştia. O altă modalitate de comitere a infracţiunii de trafic de droguri cu adresabilitate predominantă în rândul tinerilor este prin extinderea şi dezvoltarea pieţei de vânzare şi consum de droguri pe segmentul online, respectiv apariţia unor platforme specializate online de distribuire a drogurilor unde principalul avantaj al membrilor care accesează asemenea platforme online este acela al anonimităţii”, este concluzia anchetatorilor.
*** România – ţară de tranzit din două direcţii: heroină – din zona Afghanistan, Iran sau Pakistan; cocaină sau ecstasy – din Vestul Europei.
Din perspectiva României, spune DIICOT, se poate estima că se vor menţine rutele clasice de transport al heroinei din Asia către Europa de Vest, cu intersectarea terestră sau maritimă, pe una din subrute, a României ca ţară de tranzit.
„Grupările de criminalitate organizată vor încerca să dezvolte capabilităţi proprii de producţie a drogurilor, pe teritoriul naţional (culturi de canabis, laboratoare de producere sau de extracţie a drogurilor, deturnări din circuitul licit de precursori). Mediul on-line şi sistemele de coletărie vor fi folosite preponderent pentru comandarea, respectiv introducerea în ţară de cantităţi mici şi medii de droguri. În condiţiile focarului de conflict din Orientul Mijlociu, apare riscul ca grupări teroriste să ia în calcul finanţarea activităţilor teroriste prin traficul de droguri”, explică procurorii.
În ceea ce priveşte heroina provenită din zona Afghanistan, Iran sau Pakistan, s-a stabilit că ruta de traficare presupune traversarea Turciei, Bulgariei şi României spre ţările din Europa de Vest, precum şi că acelaşi itinerariu este utilizat în sens invers, cu punct de plecare din Olanda, Spania, Germania, Italia sau Belgia pentru transporturile de cocaină sau de MDMA, atât pe cale aeriană, cât şi, în special, pe cale rutieră.
„În unele cazuri, s-a constatat folosirea a două rute alternative traseului anterior menţionat. Unul dintre aceste itinerarii presupune ocolirea teritoriului României, drogurile fiind transportate prin partea de sud a ţării noastre, prin Bulgaria spre Serbia şi, apoi, către Ungaria. Cel de-al doilea itinerariu presupune doar modificarea rutei urmate de la furnizori până la frontiera de stat a României. În această situaţie, drogurile sunt transportate din zona Afghanistan către Georgia şi, mai departe, în Ucraina unde acestea sunt redirecţionate către ţări din zona Europei de Vest, fie cu tranzitarea României, fie prin Polonia sau Slovacia”, se arată în raportul DIICOT.
Porturile româneşti de la Marea Neagră (în special, portul Constanţa) pot constitui o alternativă considerată de traficanţi ca fiind viabilă pentru introducerea în spaţiul Uniunii Europene a cocainei şi a heroinei, dar şi a altor tipuri de droguri.
***Cine alimentează piaţa consumatorilor din Bucureşti.
Conform DIICOT, piaţa internă este polarizată de consumatorii din Bucureşti, al căror număr este relativ stabil şi este alimentată de grupările infracţionale din această zonă, aflate în legătură cu comunitatea turcă pe segmentul de import şi cu clanurile de etnie romă pe segmentul de distribuţie stradală.
Cannabisul este cel mai consumat drog pe piaţă din România, dar şi cel mai capturat de către autorităţi.
***Peste o tonă de droguri şi 1,2 milioane de comprimate – confiscate.
Din perspectiva combaterii traficului de droguri, DIICOT a avut de soluţionat anul trecut 32.292 de dosare, din care 16.915 au fost cauze nou înregistrate.
Procurorii au soluţionat anul trecut 9.594 de cauze, din care 2.124 de dosare au fost trimise în instanţă, prin rechizitoriu şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, cu 3.662 de inculpaţi.
În cursul anului 2024, au fost confiscată cantitatea totală de 1.109 kg droguri, dintre care 199 kg droguri de mare risc şi 909 kg droguri de risc. Au mai fost indisponibilizate droguri de risc şi de mare risc reprezentând 1.235.117 comprimate (din care 64.197 de mare risc şi 1.170.920 comprimate de risc), 7,06 litri şi 2.346 doze.
De asemenea, anul trecut au fost descoperite 12.043 de culturi/plante de cannabis, în greutate totală de 477,469 kg, precum şi aproximativ 4,4 tone masă vegetală verde alcătuită din masa plantelor şi masa fragmentelor vegetale conţinând THC.
În plus, au fost capturate peste 7 tone de substanţe interzise dopante şi aproximativ 16 tone de pulpă de fructe ce conţine cocaină.
