Experienţa de peste trei decenii în România a organizaţiei World Vision arată că educaţia digitală poate fi de foarte multe ori extrem de eficientă în cele mai vulnerabile comunităţi, iar copii care nu învăţaseră să scrie şi să citească până la clasa a patra, sau chiar a opta, au învăţat repede cu ajutorul soluţiilor pe care tehnologia le oferă în ceea ce priveşte educaţia, spune directoarea organizaţiei, Mihaela Loredana Nabăr. Aceasta precizează că situaţia infrastructurii digitale în România s-a îmbunătăţit mult în ultimii ani însă rămâne probema legată de competenţe.
Mihaela Loredana Nabăr, director al World Vision România şi consilier onorific al ministrului Educaţiei şi Cercetări, afirmă că în ultimii ani au crescut procentele în ceea ce priveşte dotarea şcolilor cu instrumente digitale.
„Dacă în 2020 vedeam peste 60% dintre cadrele didactice care ne spuneau că nu au acces la infrastructură digitală în şcoli, care să permită accesul copiilor la educaţie, iată că la final de 2024, începând de 2025, cifrele arată mult mai bine din perspectiva infrastructurii. Adică, la nivelul şcolilor, avem cât de cât o infrastructură, avem conexiune şi să nu uităm că suntem printre ţările cu cea mai mare acoperire în ceea ce priveşte conexiunea la internet. Singura problemă care rămâne în continuare o problemă reală este aceea cu competenţele digitale pe care noi reuşim sau nu reuşim să le dezvoltăm. Şi aici, dacă ne uităm şi la profesori, dacă ne uităm şi la copii, în egală măsură vedem că în continuare suntem la coada, dacă ar fi să ne uităm la Europa, suntem la coada clasamentului”, a afirmat Mihaela Nabăr vineri după amiază, într-o emisiune la Prima News.
Aceasta precizează că situaţia privind lipsa competenţelor digitale este mult mai rea în mediul rural decât în urban. Nabăr subliniază importanţa folosirii instrumentelor digitale în procesul educaţional.
„Din punctul meu de vedere, ca reprezentată a organizaţiei non-guvernamentale World Vision, care lucrează de peste 35 de ani în România şi care a testat foarte multe modele şi metode de educare şi educaţie, ceea ce am constatat este că educaţia digitală şi soluţiile de educaţie digitală pot să fie de foarte multe ori extrem de eficiente în cele mai vulnerabile comunităţi şi în cele mai vulnerabile zone. De ce? Nu este vorba doar de infrastructură, ci este vorba de modalitatea de predare, de modalitatea de învăţare, de interacţiune şi de faptul că poate acei copii care nu ştiau să scrie şi să citească şi nu reuşiseră să facă acest lucru până în clasa 4-a, până în clasa 8-a chiar de foarte multe ori au reuşit să recupereze mult mai repede printr-o metodă educaţională digitală sau printr-o soluţie de educaţie digitală care a fost mult mai interactivă, mult mai adaptată nevoilor lor şi chiar de foarte multe ori mult mai adaptată skills-urilor pe care le au”, mai spune reprezentanta World Vision.
