Ploaia din noaptea de marţi spre miercuri poate fi încadrată în categoria evenimentelor care apar statistic aproximativ o dată la 40 de ani, afirmă directorul general adjunct al Apa Nova, Alexandru Moldovan, care a precizat că intensitatea precipitaţiilor a depăşit cu mult ceea ce este proiectată să preia reţeaua în regim normal.
Moldovan a explicat pentru SpotMedia.ro că reţeaua de canalizare a Capitalei însumează peste 2.300 de kilometri de conducte şi canale colectoare şi că prin ea sunt transportate atât apele uzate provenite din locuinţe, cât şi, în cea mai mare parte a oraşului, apa de ploaie colectată prin gurile stradale de scurgere. Toate aceste ape ajung într-un canal subteran de mari dimensiuni, numit caseta colectoare, o construcţie lungă de aproximativ 18 kilometri, lată de aproape patru metri şi adâncă, în unele zone, de până la 3,5 metri. Din caseta colectoare, apa este transportată către staţia de epurare de la Glina, unde este tratată înainte de a fi deversată în Dâmboviţa.
El a subliniat însă că, la Ştirbei Vodă, în mijlocul Bucureştiului, au căzut 120,8 litri de apă pe metru pătrat într-un sfert de oră, cantitate care în mod normal poate fi preluată, dar nu atunci când cade într-un interval de timp atât de scurt.
“Tocmai de aceea, ploaia din noaptea de marţi spre miercuri poate fi încadrată, potrivit criteriilor actuale de proiectare, în categoria evenimentelor care apar statistic aproximativ o dată la 40 de ani”, declară Alexandru Moldovan.
Directorul general adjunct al Apa Nova, Alexandru Moldovan, a explicat şi de ce nu toate zonele Capitalei se inundă în aceeaşi măsură.
“”Acumulări de apă – în astfel de condiţii – apar mai frecvent în zonele depresionare ale oraşului, cum ar fi Tineretului – Văcăreşti, unde este nevoie de un bazin de retenţie pe care l-am început deja”, afirmă el.
Alexandru Moldovan spune că reţeaua de canalizare nu este proiectată astfel încât să împiedice orice acumulare de apă, indiferent cât de puternică este ploaia, iar o redimensionare a reţelei presupune investiţii foarte mari, iar acestea sunt finanţate exclusiv din tariful plătit de consumatori. Pe de altă parte, nu s-ar justifica economic redimensionarea întregii reţele pentru ploi excepţionale.
Inundaţii similare celor care au afectat Capitala noaptea trecută nu pot fi complet evitate.
În opinia oficialului Apa Nova, o soluţie ar putea fi intervenţii punctuale în zonele cu cele mai mari probleme: redimensionarea conductelor şi colectoarelor acolo unde capacitatea actuală este insuficientă; construirea unor bazine de retenţie care să stocheze temporar apa în timpul ploilor torenţiale; realizarea unor noi conexiuni între colectoare pentru distribuirea mai eficientă a debitelor; crearea unor noi trasee de evacuare către caseta colectoare.
Potrivit lui Alexandru Moldovan, Apa Nova are în derulare un program de investiţii în valoare de aproximativ 230 de milioane de euro, planificat pe o perioadă de 11 ani.
“După 2 ani de documentaţii, am început să lucrăm la un bazin în zona Tineretului, depresionară, pentru retenţia apei de ploaie”, spune oficialul Apa Nova.
Proiecte sunt luate în calcul şi în zona Văcăreşti, în zona Luncilor, în Sectorul 3, în zona 1 Decembrie. Alte două investiţii importante ar fi construirea unor bazine de retenţie în zona Izvor şi în zona Operă-Eroilor.
CUM EXPLICĂ INUNDAŢIA DIN PASAJUL DE LA POLIGRAFIEI
Directorul general adjunct al Apa Nova a explicat şi inundaţia din Pasajul de la Poligrafiei, unde mai multe maşini au fost acoperite de apă.
“Acolo avem o staţie de pompare care a fost reabilitată anul trecut. N-ar trebui să avem nicio problemă cu ea. Doar că aseară a intervenit o fluctuaţie de tensiune. S-au oprit pompele pentru câteva minute. La ora 1.30 au văzut colegii mei pe SCADA că sunt probleme cu pompele”, a declarat Moldovan pentru SpotMedia.ro.
El a relatat că în intervalul în care pompele nu au mai funcţionat, camera tehnică s-a umplut cu apă şi a fost inundat tabloul electric, astfel că pompele nu au mai putut fi repornite.
