Directorul Administrației Parcului Natural Comana, Valentin Grigore, a declarat luni, pentru AGERPRES, că suprafața bălții Comana s-a înjumătățit în ultimii 15 ani, ajungând de la 400 de hectare luciu de apă la aproximativ 200 de hectare.
În prezent, obiectivul este să se realizeze, cu fonduri europene, un nou proiect de reconstrucție ecologică, în cadrul Programului de Dezvoltare Durabilă 2021-2027.
”Vrem să realizăm, în parteneriat cu CJ Giurgiu, proiectul Reconstrucția ecologică a Bălții Comana II în cadrul Programului de Dezvoltare Durabilă 2021-2027, deja am transmis instituției scrisoarea de intenție (…). Asta ar fi a doua fază a reconstrucției ecologice începute în perioada 2008-2012, când Delta Neajlovului a fost deja inundată ca o reparație după asanările alea forțate făcute de regimul comunist în anii ’70. În perioada 2008-2012 zona s-a îndiguit și s-a făcut deltă, acum vrem să facem etapa a doua, să înălțăm și mai mult digul, să venim cu deversoare mai performante, să avem un control mai bun și să avem un luciu de apă mai mare, ca să combatem pierderile de apă datorită schimbărilor climatice”, a precizat directorul Administrației Parcului Natural Comana, Valentin Grigore.
El spune că suprafața ocupată de Balta Comana este de 1.200 de hectare, din care efectiv luciul de apă era de 400 de hectare. Din cauza secetei, în ultimii 15 ani această suprafață s-a înjumătățit și acum este de aproximativ 200 de hectare.
”Dacă am sta încă 15 ani în așteptare și nu am iniția acest proiect de reconstrucție, efectul ar fi de colmatare. De aceea vrem să realizăm un proiect prin care să atragem fonduri europene, în parteneriat cu CJ Giurgiu”, a completat Valentin Grigore.
În arealul Bălții Comana trăiesc 212 specii de păsări și 31 de specii de pești, zona fiind deja recunoscută ca a doua Deltă a României. AGERPRRES/(AS – redactor Camelia Bigan, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea)
