Specialiștii atrag atenția asupra faptului că problemele digestive persistente, cunoscute sub denumirea de dispepsie, mai ales atunci când sunt asociate cu o pierdere semnificativă în greutate, trebuie să fie considerate un semnal de alarmă.
Pilar Ruiz, președintele Asociației împotriva Cancerului Gastric și Gastrectomiștilor (ACC) din Spania, a subliniat în cadrul Conferinței ACCUP, organizată de Fundația ECO și Astellas, că pacienții nu ar trebui să aștepte până la doi ani pentru un diagnostic. Ea a evidențiat necesitatea unei evaluări rapide de către un specialist în cazul persistenței simptomelor.
La nivel global, cancerul gastric este a cincea cea mai frecventă tumoare malignă, iar 80% dintre cazurile diagnosticate se află deja în stadii avansate sau metastatice. Acest fenomen se datorează simptomelor nespecifice și absenței unor programe de screening eficiente, ceea ce reduce semnificativ rata de supraviețuire.
Cancerul gastric constituie o problemă de sănătate publică în România, unde, deși incidența sa a scăzut în ultimele decenii, mortalitatea rămâne ridicată comparativ cu media Uniunii Europene. În 2022, a fost al cincilea cel mai frecvent tip de cancer la bărbați, cu 2.538 de cazuri noi, reprezentând 4,4% din totalul cazurilor de cancer masculin.
Un factor de risc major împotriva căruia trebuie luptat este infecția cu Helicobacter pylori, cu o prevalență estimată la 62% în România. Această bacterie joacă un rol esențial în dezvoltarea cancerului gastric.
Pentru îmbunătățirea depistării precoce a bolii, România a lansat primul program național de screening, coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, în cadrul proiectului european TOGAS. Scopul acestuia este testarea gratuită a populației și identificarea unor metode eficiente de diagnostic precoce.
Deși s-au înregistrat progrese în cercetarea biomarkerilor și în dezvoltarea tratamentelor, există în continuare nevoi majore neacoperite. Creșterea gradului de conștientizare în rândul populației și al profesioniștilor din domeniul medical, precum și implementarea unor programe de screening eficiente, sunt considerate priorități.
Oncologul Javier Sastre, de la Spitalul Universitar Clínico San Carlos din Madrid, a menționat că sunt în desfășurare studii pentru dezvoltarea unor metode de screening mai accesibile decât gastroscopia, o investigație care necesită timp și permite examinarea unui număr limitat de pacienți zilnic.
Pe lângă screening, prevenția cancerului gastric se bazează pe două direcții principale: tratarea infecției cu Helicobacter pylori și depistarea precoce a bolii. Aceste strategii sunt considerate cost-eficiente și pot reduce semnificativ mortalitatea.
Medicul oncolog Virginia Arrazubi, de la Spitalul Universitar din Navarra, atrage atenția asupra faptului că, deși cancerul gastric este mai frecvent la persoanele de peste 65 de ani, el poate afecta și pacienți mai tineri. Ea subliniază importanța recunoașterii simptomelor și a diagnosticării rapide pentru a crește rata de supraviețuire.
În lipsa unor programe de screening sistematic, inclusiv în România, experții insistă asupra necesitatea adoptării unui stil de viață sănătos, reducerea sedentarismului, evitarea consumului de alcool și combaterea obezității, factori care contribuie la riscul de dezvoltare a bolii.
