<div class=""
″Este prevăzută creșterea ponderii SRE în consumul final brut de energie la 38,3%, față de 36,2% în prima versiune a PNIESC-ului actualizat, creștere care va fi realizată mai ales prin consolidarea utilizării pompelor de căldură și scăderea consumului de gaz. În plus, noile măsuri incluse în versiunea actuală a PNIESC-ului actualizat prevăd amestecarea biometanului cu gazul natural în sistemul național de transport (SNT), estimându-se că biometanul va atinge o pondere de 5% în SNT în 2030. Chiar și în aceste condiții, atingerea obiectivului fixat de Comisia Europeană pentru 2030, de 41% privind ponderea SRE în consumul final brut de energie, rămâne o provocare″, se arată în documentul citat.
Documentul prevede o pondere de 41,1% pentru SRE în consumul final brut de energie utilizată la încălzire și răcire la nivelul anului 2030, în creștere semnificativă față de ținta inițială de 36,3%.
Un angajament al României presupune renunțarea la clasicele sobe pe lemne și trecerea la soluții alternative de încălzire.
Documentul mai propune, ca acțiune, ″implementarea proiectelor bazate pe sisteme de încălzire-răcire cu emisii reduse de carbon, în special în mediul rural (înlocuirea sobelor pe lemne cu alte soluții mai eficiente, folosind biomasă durabilă, pompe de căldură etc), și decarbonizarea sistemelor centralizate de termoficare din mediul urban″.
Mircea Fechet a subliniat că lemnul de foc este o resursă regenerabilă, care se reînnoiește anual și care rămâne o opțiune viabilă pentru încălzirea locuințelor, mai ales în regiunile unde accesul la rețelele de gaz este dificil sau imposibil. „Sunt comunități care se încălzesc cu lemne de sute de ani. Dacă oamenii stau la pădure, ce rost are să mă duc acolo cu rețeaua de gaz, când omul ăla se poate încălzi folosind lemne de foc, resursă regenerabilă, care se reînnoiește în fiecare an”, a precizat el.
În România, în special în zonele de deal și de munte, sobele pe lemne rămân preferate de o mare parte a populației. Aceste sobe nu sunt doar eficiente, dar sunt și parte din tradițiile locale, oferind un stil rustic apreciat de mulți români. Cu toate acestea, sobele pe lemne necesită o întreținere adecvată, inclusiv curățarea periodică a hornurilor pentru a preveni acumularea de funingine și eventualele pericole de incendiu.
Românii au la dispoziție mai multe tipuri de sobe pe lemne, de la cele din teracotă, care sunt adesea dotate cu plită și cuptor, până la cele din fontă sau alte materiale durabile și eficiente energetic. Sobele din teracotă, în special, sunt populare datorită aspectului lor estetic deosebit, care s-a integrat în designul interior al locuințelor tradiționale din țară.
Programul „Rabla pentru Sobe” va oferi posibilitatea românilor de a opta pentru sobe mai eficiente energetic, reducând astfel consumul de lemn și impactul asupra mediului, fără a renunța la acest mod tradițional de încălzire. În acest fel, guvernul încearcă să sprijine atât protecția mediului, cât și păstrarea tradițiilor și a stilului de viață rural.
