Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Poliția Română și Asociația Română a Băncilor (ARB) recomandă, de Black Friday, prin Proiectul național de educație digitală și prevenire a criminalității informatice #SigurantaOnline, verificarea solicitărilor primite pe tot parcursul cumpărăturilor, mai ales înainte de efectuarea plății, dar și după.
Într-un comunicat remis miercuri AGERPRES, DNSC atrage atenția că o ofertă promovată pe rețelele sociale, un mesaj despre un colet care nu poate fi livrat sau o presupusă rambursare pot fi puncte de plecare pentru o tentativă de fraudă.
Atacatorii pot imita identitatea unor magazine, firme de curierat sau instituții bancare pentru a obține date personale, informații sensibile aflate pe card ori acces la conturi. Atunci când utilizatorii așteaptă mai multe comenzi, un mesaj despre o problemă de livrare poate părea credibil. Faptul că o persoană a făcut recent cumpărături nu confirmă însă autenticitatea mesajului primit, avertizează inițiatorii proiectului #SigurantaOnline.
‘O reclamă care folosește numele și identitatea vizuală ale unui brand cunoscut poate conduce către un site fals. Înainte de a introduce date personale sau bancare, verificați adresa completă a site-ului, identitatea comerciantului și informațiile despre contact, livrare și retur. Accesați magazinul prin introducerea adresei cunoscute în browser sau prin aplicația oficială. Comparați prețurile și acordați timp verificărilor, mai ales când oferta este însoțită de presiunea de a plăti imediat. Prezența ‘https’ indică o conexiune criptată, dar nu garantează că magazinul este legitim’, se arată în comunicat.
Înainte de a confirma o plată în aplicația bancară, trebuie citite informațiile afișate și verificate suma și beneficiarul.
‘Nu aprobați operațiuni pe care nu le-ați inițiat și nu comunicați altor persoane parolele de acces, codul PIN sau codurile de autorizare primite prin SMS ori în aplicație. Datele cardului trebuie introduse numai după verificarea comerciantului și a paginii de plată. O solicitare urgentă primită prin telefon, e-mail sau mesagerie nu este suficientă pentru a justifica efectuarea unei operațiuni bancare’, se precizează în comunicat.
Totodată, mesajele despre colete blocate, adrese incomplete sau taxe suplimentare trebuie verificate direct în aplicația ori pe site-ul oficial al comerciantului sau al firmei de curierat, accesate independent de link-ul primit.
Aceeași precauție este necesară în cazul mesajelor care promit restituirea unei sume, atrage atenția DNSC. Nu trebuie comunicate coduri de autorizare și nu trebuie aprobată o plată pentru primirea unei presupuse rambursări, iar comerciantul trebuie contactat folosind datele din comanda inițială sau de pe site-ul său oficial, inclusiv dacă se solicită o plată suplimentară.
‘Instrumentele de inteligență artificială pot fi folosite pentru a genera texte și materiale vizuale convingătoare. Absența greșelilor gramaticale, un logo familiar sau aspectul profesionist al unei pagini nu confirmă autenticitatea acesteia’, atenționează DNSC.
În același timp, verificarea sursei și a solicitării rămâne esențială.
‘Dacă ați introdus informații bancare pe un site suspect, ați comunicat coduri de securitate sau observați operațiuni pe care nu le recunoașteți, contactați imediat banca, prin canalele oficiale, pentru luarea măsurilor necesare. Păstrați mesajele, adresele site-urilor, capturile de ecran și dovezile tranzacțiilor. Dacă ați fost victima unei fraude, sesizați Poliția și notificați DNSC la numărul 1911 sau prin platforma https://pnrisc.dnsc.ro/’, se mai arată în comunicat.
