Din cele 110 creșe finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu o sumă totală de 240 de milioane de euro, doar 9 au fost finalizate în ultimii trei ani. Ministerul Dezvoltării a explicat întârzierea prin creșterea prețurilor materialelor de construcții și modificările legislative care au impus noi reguli de proiectare și execuție.
Pentru a debloca situația, Guvernul a adoptat pe 20 februarie o ordonanță de urgență prin care autorizează Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației să depășească procentul de finanțare publică prevăzut, alocând suplimentar sumele necesare pentru finalizarea celor 110 creșe.
În nota de fundamentare, ministerul avertizează că România riscă pierderea întregii sume alocate acestei componente din PNRR pentru Educație, dar și aplicarea unor penalități din partea Comisiei Europene, dacă măsurile nu vor fi implementate urgent.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a implementat proiectul „Programul guvernamental de construire creșe ‘Sfânta Ana’”, având ca scop ridicarea a 110 creșe cu finanțare din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), cu termen de finalizare stabilit pentru decembrie 2025.
- Total contracte semnate: 100 (proiectare și execuție)
- Creșe finalizate: 9, recepționate integral
- Creșe în execuție: 68, aflate în diverse faze de construcție
- Creșe în proiectare și aprobare: 23, în proces de obținere a avizelor și autorizațiilor necesare, sau în analiza tehnică a proiectului
Ministerul Dezvoltării a identificat mai multe cauze pentru întârzierile în derularea proiectului:
- Modificări legislative: Noi reglementări în domeniul proiectării și execuției au impus ajustări în planurile inițiale, ceea ce a dus la necesitatea unor costuri suplimentare.
- Creșterea prețurilor materialelor: Scumpirea materialelor de construcții a provocat un impact financiar neprevăzut asupra bugetului proiectului.
- Cereri suplimentare pentru avize și autorizații: Autorizările necesare au fost obținute cu dificultate, ceea ce a dus la majorarea devizului general pentru fiecare proiect în parte.
În contextul acestor provocări, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care autorizează Ministerul Dezvoltării să depășească plafonul de finanțare publică inițial stabilit, pentru a asigura finalizarea celor 110 creșe, utilizând fonduri din PNRR. Ordonanța a fost aprobată joi și modifică cadrul instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență.
„Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de coordonator de reformă și investiții, este autorizat să depășească procentul finanțării publice naționale cu sumele necesare pentru încheierea contractelor de achiziție publică precum și pentru ajustarea/ majorarea prețurilor contractelor de achiziție publică, precum și cu sumele aferente unor activități necesare implementării proiectelor, sume care nu au fost prevăzute în fondurile alocate PNRR“, prevede OUG adoptat joi.
„Finanțare publică națională reprezintă orice contribuție din fonduri publice naționale, constând în credite de angajament și credite bugetare, destinată finanțării cheltuielilor necesare implementării unor reforme și/sau investiții, inclusiv investiții specifice locale, incluse în cadrul acordurilor încheiate cu coordonatorii de reforme și/sau investiții, pentru care nu sunt prevăzute alocări în cadrul PNRR, cu scopul atingerii jaloanelor și țintelor prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României”, potrivit art. 2 din Legea nr. 124/2021.
În nota de fundamentare, Ministerul Dezvoltării argumentează că solicitarea de a depăși plafonul național de finanțare este esențială pentru îndeplinirea obiectivelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministerul avertizează că neadoptarea acestei măsuri ar împiedica respectarea termenelor stabilite pentru ținte și jaloane, ceea ce ar duce nu doar la pierderea întregii sume de 240.030.000 euro alocate pentru Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe, dar și la aplicarea de penalități din partea Comisiei Europene pentru neîndeplinirea acestora.
- La articolul 5, alineatul (36) se modifică și va avea următorul cuprins: „(36) Repartizarea, utilizarea și plata sumelor în cadrul reformelor și/sau investițiilor se realizează cu prioritate din fondurile europene aferente asistenței financiare nerambursabile și rambursabile și TVA aferent cuprinse în acordul de finanțare și acordul de împrumut încheiate cu Comisia Europeană, până la epuizarea cuantumului acestora, cu excepția contractelor de finanțare încheiate în cadrul componentei 15 – Educație, Investiția 1 Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe – Programul Guvernamental Construire Creșe ,,Sfânta Ana.”
- La articolul 13, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin. (10), cu următorul cuprins: „(10) Prin derogare de la prevederile alin. (1) litera a), în scopul eficientizării implementării Investiției 1. Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe – Programul Guvernamental Construire Creșe ”Sfânta Ana”, din cadrul componentei 15 – Educație, precum și pentru atingerea jaloanelor și țintelor asumate prin PNRR din cadrul acestei investiții, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de coordonator de reformă și investiții, este autorizat să depășească procentul finanțării publice naționale cu sumele necesare pentru încheierea contractelor de achiziție publică precum și pentru ajustarea/ majorarea prețurilor contractelor de achiziție publică, precum și cu sumele aferente unor activități necesare implementării proiectelor, sume care nu au fost prevăzute în fondurile alocate PNRR și ale căror documentații au fost aprobate conform art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 173/2022 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din Planul național de redresare și reziliență aferente componentei 3 – managementul deșeurilor, componente 10 – Fondul local, componentei 11 – Turism și cultură, componentei 12 – Sănătate, componentei 14 – Buna guvernanță și componentei 15 – Educație, precum și pentru completarea unor acte normative, cu completările și modificările ulterioare, în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare, aprobate potrivit legii”.
„Pentru atingerea acestui jalon, în cursul anului 2022, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a lansat apelul de proiecte conform OMDLPA nr. 1254/2022, alocând integral bugetul PNRR de 230 milioane euro (fără TVA), la
care s-a adăugat marja de supracontractare valorică de 30% conform prevederilor art. 24 din OUG nr.124/2021 în vigoare la data lansării apelului, valoarea totală eligibilă prin PNRR fiind de 299 mil. Euro fără TVA”, scrie în nota de fundamentare.
Durata de implementare a contractelor de finanțare este de circa 38 luni, respectiv până la data de 31 decembrie 2025″.
Printre motivele invocate de Ministerul Dezvoltării pentru nevoia de a depăși plafonul public național este creșterea prețurilor în domeniul construcțiilor:
„Ca urmare a:
– modificărilor și completărilor legislative publicate ulterior (OUG nr. 173/2022, HG nr.
1447/2022, HG nr. 566/2022, NP-022/2021, Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor
publice și administrației nr. 749/2021 cu modificările și completările ulterioare pentru
aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea
construcțiilor pentru creșe”, indicativ NP 022- 2021,
– creșterii prețurilor în domeniul construcțiilor, precum și a modificării condițiilor de desfășurare a activităților și de utilizare a unor materiale și componente care să fie în concordanță cu reglementările și normativele în vigoare (aspecte care se regăsesc în cadrul
proiectului tehnic și nu puteau fi prevăzute în analiza preliminară a proiectului tip);
-necesității adaptării proiectelor tip la amplasamentul specific al investiției, ținând
cont de condițiile și posibilitățile de adaptare a fiecărui teren în parte;
-anumitor condiții impuse de autoritățile competente pentru obținerea tuturor avizelor și aprobărilor necesare, a fost necesară majorarea valorii devizului general al proiectului tip.
Actualizarea valorii proiectelor a fost necesară pentru a reflecta noile realități economice, în funcție de nevoile și obiectivele investițiilor și pentru a asigura finalizarea acestora, iar actualizările realizate sunt necesare atingerii obiectivelor propuse prin implementarea acestor investiții, urmărindu-se impactul, calitatea și eficiența proiectului asupra comunităților deservite.
Datorită noilor condiții impuse de modificările legislative și de reavizarea ordinelor de indicatori tehnico-economici, pentru contractele de achiziție publică încheiate, cât și pentru cele aflate în diverse etape de procedură s-au luat măsuri, astfel încât să se reflecte prevederile legislative cu impact, asigurându-se aplicarea uniformă și transparentă a acestor actualizări tuturor beneficiarilor, dar în limita finanțării existente”.
