Șase din zece români cu vârsta de peste 50 de ani au trecut prin cel puțin o tentativă de fraudă online, potrivit datelor unui studiu prezentat marți de către președinta Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă (IRIA), Alexandra Dobre, într- dezbatere de specialitate.
‘Tehnologia face parte din viața noastră de zi cu zi. Ați văzut, deja folosim foarte mult Whatsapp-ul, aproape că ne putem muta job-ul în mașină sau în autobuz, pentru că dăm mail-uri de pe telefon, facem conferințe de pe telefon, facem plăți de pe telefon, din aplicații, avem apeluri video sau teleconferințe pe WhatsApp.. Aproape totul s-a mutat în mediul online, motiv pentru care, odată cu aceste oportunități, evident au apărut și foarte multe riscuri și una dintre cele mai mari provocări este legată de aceste fraude online. Misiunea noastră este să îi ajutăm pe seniori să rămână informați, protejați, independenți și de aceea consider că educația digitală este foarte, foarte importantă (…) Peste 60% dintre românii de peste 50 de ani spun că au trecut, deja, prin cel puțin o tentativă de fraudă și doar 37% dintre aceștia declară că nu au experimentat niciun tip de fraudă. Aceste cifre schimbă perspectiva, pentru că nu mai este o excepție frauda online. A devenit o realitate cu care mulți cetățeni și seniori se întâlnesc în ziua de astăzi’, a afirmat Dobre.
Conform cercetării, o a doua concluzie arată că seniorii cunosc, în medie, șapte dintre cele 13 tipuri de fraude analizate și ajung, totuși, să experimenteze 2,1 tipuri diferite de fraude online.
‘Mulți cred că persoanele care folosesc mai puțin tehnologia sunt și cele mai vulnerabile. Ei bine, aici a fost surprinderea mea cea mai mare, pentru că din studiu a reieșit exact contrariul. Atunci când am început colaborarea cu ING, chiar despre asta discutam, că nu avem cifre în această zonă. Cea mai activă digital categorie este categoria 50-59 de ani, iar 97% dintre aceștia folosesc internetul, 95% folosesc Whatsapp-ul, 89% folosesc aplicațiile bancare, 85% fac plăți online. Și exact aceasta este categoria care raportează și cea mai mare medie a fraudelor experimentate, respectiv între 2 și 2,6 tipuri de fraude, comparativ cu 1,3 în rândul persoanelor de peste 70 de ani. Așa cum ne-am fi așteptat, ne-am fi așteptat ca persoanele de peste 70-80 de ani să fie cele care experimentează cel mai des fraudele online, dar nu este așa. Concluzia este una simplă: cu cât folosim mai mult tehnologia, cu atât avem nevoie de competențe digitale mai solide’, a menționat reprezentanta Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă.
În același timp, fraudele pe care seniorii le întâlnesc cel mai des sunt legate de mesajele și apelurile false care imită banca sau alte instituții. Astfel, 66% dintre respondenți spun că au auzit despre acest tip de fraudă.
‘Linkurile suspecte sunt recunoscute de 63% dintre respondenți, însă atunci când discutăm despre ce înseamnă experiențele reale, clasamentul se schimbă puțin. Pe primul loc apar linkurile suspecte. 33% dintre respondenți spun că au primit astfel de linkuri și 24% au întâlnit oferte cu prețuri nerealist de mici, iar 20% au primit mesaje sau apeluri care imitau banca. Aceste date ne arată foarte clar unde ar trebui concentrate campaniile de prevenție pe care le organizăm. Respondenții declară că persoanele apropiate au trecut, în medie, prin 1,8 tipuri de fraude, iar într-o treime dintre aceste cazuri au existat și pierderi financiare. Există și vești bune: 89% dintre respondenți spun că tentativele prin care au trecut nu au produs pierderi financiare importante. Acest lucru arată că foarte mulți dintre aceștia au reușit să identifice tentativa înainte de a ea să producă efecte ireversibile. În același timp, există totuși încă persoane care pierd bani sau care ajung foarte aproape de acest lucru. Acesta este motivul pentru care fiecare tentativă contează’, a punctat Alexandra Dobre.
De asemenea, studiul a analizat comportamentul oamenilor după ce s-au confruntat cu fraudele online, iar 69% dintre aceștia spun că au apelat la Poliție sau la alte autorități, în timp ce 47% au blocat imediat contactul respectiv. Totodată, 36% au verificat informațiile înainte să reacționeze.
‘În același timp, există o categorie de 30% dintre respondenți care afirmă că nu au raportat acea tentativă de fraudă sau frauda dacă ea s-a produs, pentru că au crezut că acest lucru nu ajută și că autoritățile nu vor face sau nu vor putea face nimic. În plus, 23% declară că nu știu cum trebuie procedat. Deci, din start avem 23% dintre cei pentru care suntem datori să facem ceva, să-i ajutăm să se informeze și să își poată păstra independența și să își poată apăra resursele financiare. Aceste rezultate ne spun că avem nevoie de proceduri mai clare și mai ușor de înțeles, poate să fie pe limba tuturor’, a declarat Dobre.
Referitor la sursele de informare în legătură cu fraudele online, televiziunea rămâne principala sursă de informare, variantă menționată de către 83% dintre respondenți, timp în care 63% folosesc internetul și rețelele sociale, 44% află informații de la bancă și 39% din familie.
Studiul național despre fraudele financiare din mediul online în rândul persoanelor de peste 50 de ani a fost realizat de Exact Business pentru Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă și ING Bank, în perioada mai – iunie 2026, pe un eșantion de 701 de persoane bancarizate. Cercetarea face parte din campania ‘Nesupus Fraudelor’.
ING Bank România, în parteneriat cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, organizează, marți, o întâlnire dedicată informării publicului cu privire la cele mai recente metode de fraudă digitală.
