in ,

DOCUMENTAR: 120 de ani de la înființarea, prin decret regal, a Institutului Geologic al României (20 iunie)

DOCUMENTAR: 120 de ani de la înființarea, prin decret regal, a Institutului Geologic al României (20 iunie)

Institutul Geologic al României (Institut Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției) a fost înființat prin Decret Regal semnat de regele Carol I al României la 20 iunie 1906, cu scopul de a îndeplini atribuțiile unui serviciu geologic național, după ce în anul 1902, geologul Valeriu Popovici-Hațeg a întocmit un raport amănunțit privind necesitatea cercetării și supravegherii structurii geologice pentru eficientizarea gestionării resurselor naturale de pe teritoriul țării noastre, potrivit site-ului http://igr.ro/.

În 2005, Guvernul României, prin Hotărârea nr. 1399, a reafirmat atribuțiile de serviciu geologic național ale Institutului Geologic al României.

Statutul de serviciu geologic a fost recunoscut și la nivelul Uniunii Europene, prin admiterea Institutului Geologic al României ca membru al EuroGeoSurveys.

Clădirea Institutului Geologic din Bucureşti după bombardamentul german din 23 august 1944.

Foto: (c) CONSTANTIN CIOBOATA/Arhiva istorică Agerpres


În cadrul Institutului Geologic al României a fost creată, în 2006, Secția Instalații de Interes Național care cuprinde Muzeul Național de Geologie și Observatorul Geomagnetic Surlari.

Institutul este una dintre cele mai vechi instituții centrale create de statul român modern. Bazele acestuia au fost puse la începutul secolului trecut și a avut drept sarcină elaborarea hărților geologice unitare la nivel național la diverse scări, în vederea unei cunoașteri adecvate a caracteristicilor solului și subsolului național.

Prin cercetările derulate, prin datele și experiența acumulate de-a lungul timpului, Institutul Geologic al României este un punct de referință pentru activitatea geologică din România.

Colecţia de roci minerale şi fosile a Muzeului Naţional de Geologie (secţe a Institutului Geologic din Bucureşti), 1966.

Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică Agerpres


Are exclusivitate în ceea ce privește elaborarea hărților geologice la nivel național și deține instalații de interes național, între care o importanță specifică o prezintă Fondul geologic național, Observatorul geomagnetic de la Surlari sau Litoteca.

În plus, institutul elaborează studii în care sunt prezentate date petrologice, mineralogice, paleontologie, sau modele geologice structurale; execută și prelucrează analize chimico-mineralogice, de petrologie structurală, paleontologie, palinologice; integrează concluzii apărute în urma interpretării datelor rezultate din aplicarea metodelor de investigare geofizice. Astfel, sunt elaborate atlase, monografii și sinteze geologice sau din ramuri conexe ale geoștiințelor. Institutul Geologic efectuează expertize geologice tehnice, precizează site-ul http://igr.ro/.

Institutul Geologic al României (actualul Muzeu Naţional de Geologie) din Capitală; animale preistorice descoperite pe teritoriul ţării noastre, 1989.

Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică Agerpres


Institutul Geologic al României cuprinde, între altele, Departamentul Geologie Regională, Departamentul Instalații de Interes Național, Observatorul Național Geomagnetic Surlari, Muzeul de Geologie, Arhiva Geologică Națională, Litoteca Națională, Biblioteca Geologică Națională.

Facultatea de Geologie și Geofizică este una dintre cele mai vechi facultăți ale Universității din București și este expresia tradiției geologice românești la cel mai ridicat și rafinat nivel de abordare științifică și didactică. Promovarea valorilor tradiționale este considerată foarte importantă, pe fondul modernizării și actualizării permanente.

Institutul Geologic al României (actualul Muzeu Naţional de Geologie) din Capitală; animale preistorice descoperite pe teritoriul ţării noastre, 1989.

Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică Agerpres


În 1864, odată cu înființarea Universității din București, a fost înființat și cursul de Mineralogie, Paleontologie și Geologie, predat de prof. dr. Gregoriu Ștefănescu. În 1866 și-a început activitatea Facultatea de Științe cu două departamente: Științe matematice și fizice și Științe fizice naturale. Cursurile care aparțineau domeniilor geonomice erau incluse în cadrul Departamentului de Științe fizice naturale, notează site-ul https://gg.unibuc.ro.

Institutul Geologic al României; interior.

Foto: (c) CONSTANTIN CIOBOATA/Arhiva istorică Agerpres


Facultatea de Geologie și Geofizică din Universitatea București își are originea din unirea a trei facultăți cu profil geologic, înființate după reforma învățământului din 1948 – Facultatea de Geologie și Geografie din cadrul Universității, Facultatea de Geologie Tehnică din cadrul Institutului de Mine București și Facultatea de Geologie Tehnică din cadrul Institutului de Petrol și Gaze București. S-a creat astfel o secție de Geologie și Geofizică în cadrul Facultății de Geologie și Geografie.

În 1990 s-a constituit actuala Facultate de Geologie și Geofizică din Universitatea București care cuprinde secțiile Geologie, Inginerie Geologică și Geofizică.

Institutul Geologic al României, masă de sare

Foto: (c) CONSTANTIN CIOBOATA/Arhiva istorică Agerpres


La dezvoltarea învățământului geologo-geofizic și-au adus contribuția mari profesori și cercetători în geologie, între care: Ludovic Mrazec, care a fost fondator și director al Institutului Geologic al României (1906-1928); Dobre Ionescu-Bujor, Virgil Ianovici, Dan Giușcă, Nicolae Petrulian, Ion C. Popescu, Sabba Ștefănescu, Sava Atanasiu, Ion Dumitrescu, Miltiade Filipescu, Iulian Gavăt, Vasile Lăzărescu, Radu Botezatu, Liviu Constantinescu, Mihai Tatu și mulți alții, precizează site-ul https://gg.unibuc.ro.

What do you think?

50 Points
Upvote Downvote

Written by

Cupa Mondială 2026: Matias Galarza (Paraguay) a înscris cel mai rapid gol al turneului final

Cupa Mondială 2026: Matias Galarza (Paraguay) a înscris cel mai rapid gol al turneului final

BMW pregăteşte negocieri cu angajaţii după avertismentul privind profitul; până la 7.700 de posturi ar putea dispărea

BMW pregăteşte negocieri cu angajaţii după avertismentul privind profitul; până la 7.700 de posturi ar putea dispărea