România are un trecut de succes în ceea ce privește energia nucleară, iar Centrala de la Cernavodă este una dintre centralele nucleare cu cei mai buni factori de capacitate din lume și cu un trecut impecabil privind siguranța, a menționat, în aprilie 2024, Mariano Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, conform https://romatom.ro/cne-cernavoda/.
La 17 aprilie 1996 a fost inaugurată Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, fiind pus în funcțiune primul reactor.
Panoul de comandă al primului reactor al centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă, 7 martie 1996.
Foto: (c) SIMION MECHNO/Arhiva istorică AGERPRES
Aceasta a fost prima centrală de acest tip din Europa de Est, România intrând, astfel, în clubul țărilor producătoare de energie nucleară.
Unitatea 1 utilizează tehnologie de tip CANDU (CANadian Deuterium Uranium 600-Pressurized Heavy Water Reactor), de concepție canadiană. Reactorul, care utilizează apa grea drept moderator și agent de răcire, iar drept combustibil – uraniul natural, a atins prima criticitate (inițierea reacției de fisiune în lanț) la 16 aprilie 1996. Centrala dispune de 5 unități de tip CANDU de 700 MW fiecare.
Lucrările de completare a Unității nr. 1 au fost din 1991 sub direcția și responsabilitatea consorțiului AAC, constituit în anul 1990 din ANSALDO – Italia și AECL – Canada.
Cele două societăți s-au implicat în Proiectul Cernavodă încă de la începutul anilor 1980 prin intermediul contractelor de proiectare, furnizare, transfer de tehnologie și asistență tehnică, încheiate în perioada respectivă cu Ministerul Energiei din România, conform www.romatom.ro.
Proiectul Cernavodă a reprezentat la acel moment cea mai importantă realizare în sectorul energetic în țările din Estul Europei, precum și inițiativa cea mai relevantă de asistență managerială și tehnică din partea Occidentului pentru a asigura un nivel de securitate în sectorul nuclear în acord cu normativele internaționale și cu directivele Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
La festivitatea de inaugurare din 17 aprilie 1996 au participat: președintele Ion Iliescu, premierul Nicolae Văcăroiu, premierul canadian Jean Chretien, președintele Consiliului Guvernatorilor al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, precum și alte oficialități române și străine invitate să viziteze clădirea reactorului și camera principală de comandă și control.
(de la stg. la dr.) Premierul României Nicolae Văcăroiu, premierul Canadei Jean Chretien şi preşedintele României Ion Iliescu, la inaugurarea oficială a primului reactor al Centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă, 17 aprilie 1996.
Foto: (c) SIMION MECHNO/Arhiva istorică AGERPRES
În data de 11 iulie 1996 a avut loc conectarea Unității 1 la Sistemul Energetic Național, cu livrarea primului kWh electric produs la generatorul Unității.
La 2 octombrie, același an, Unitatea 1 a atins puterea nominală, iar la 2 decembrie 1996 a intrat în exploatare comercială.
În 2006 cantitatea de energie electrică produsă în cadrul Societății Naționale ”Nuclearelectrica” prin Unitatea 1 a Centralei nuclearoelectrice Cernavodă a fost de 5,631 milioane MWh, producție-record în cei zece ani de exploatare comercială, din care 5,177 milioane MWh au fost livrate în sistemul național.
În 2007 a intrat în exploatare comercială Unitatea 2 a Centralei nuclearoelectrice Cernavodă, realizată pe baza unui contract de conducere de lucrări încheiat în 2003 cu Atomic Energy of Canada Ltd. și Ansaldo-Italia. Încărcarea cu uraniu a reactorului a început pe data de 15 februarie 2007, iar la 6 mai același an reactorul 2 a atins criticitatea.
Unitatea Nr 1 (dr.) şi unitatea Nr 2. al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, 7 octombrie 2021.
Foto: (c) SILVIU MATEI/AGERPRES FOTO
Unitatea 2 a fost conectată la sistemul energetic național la începutul lunii august, iar la 6 septembrie 2007 a început să funcționeze la 100% din capacitate.
Fabrica de Combustibil Nuclear Pitești este singura fabrică de combustibil nuclear din sud-estul Europei și singura fabrică de combustibil nuclear de tip CANDU din Europa. În 1995, FCN Pitești a obținut certificatul de furnizor calificat de combustibil nuclear tip CANDU-6 din partea companiilor canadiene Atomic Energy Canada Ltd (AECL) și Zircatec Precision Industries Inc. (ZPI, actual Cameco Fuel Manufacturing – CFM), potrivit unei postări pe pagina de Facebook a companiei Nuclearelectrica, din 2 februarie 2026, prin care s-a marcat împlinirea, la data de 1 februarie, a celor 34 de ani de activitate neîntreruptă a fabricii, din momentul înființării, în anul 1992.
Între 2004-2006, FCN și-a dublat capacitatea de producție pentru a asigura combustibilul necesar funcționării a două unități de la CNE Cernavodă, ajungând la o capacitate autorizată de 46 FC/zi (fascicule de combustibil/zi). În perioada 2009-2014 a fost modernizat fluxul de fabricație fascicule de combustibil nuclear.
Pentru realizarea unui singur fascicul de combustibil nuclear se folosesc 1.435 de componente: 2 Grile, 37 de elemente din zircaloy-4, 1.110 pastile sinterizate, 74 de dopuri, 54 de patine, 134 de distanțieri subțiri și 24 de distanțieri groși.
Fiecare fascicul de combustibil nuclear de tip CANDU-6 cu uraniu natural produs în FCN furnizează în reactoarele nucleare energia echivalentă a 470 tone de combustibil convențional cu o putere calorică de 7.000 calorii/kilogram, 1.110 tone de cărbune energetic mineral, 2.220 tone de cărbune brun, 317 tone de păcură sau 363.000 metri cubi de gaze naturale.
Producția FCN Pitești respectă cerințele de calitate aferente industriei nucleare, de protecție a mediului înconjurător, de siguranță nucleară și sănătate și securitate în muncă.
La 12 aprilie 2026, Societatea Națională Nuclearelectrica a lansat în licitație studiul de fezabilitate în vederea dublării capacității de producție a fasciculelor de combustibil nuclear de tip CANDU-6, un contract estimat la 630.000 de euro, potrivit unui comunicat al companiei.
La 9 noiembrie 2015 a fost parafat Memorandumul de Înțelegere privind dezvoltarea, construcția, operarea și dezafectarea Unităților 3 și 4 de la Centrala nuclearoelectrică Cernavodă, între Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation. Memorandumul este parte a strategiei guvernamentale de continuare a Proiectului Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori și stabilește direcțiile viitoarei cooperări între cele două companii.
Proiectul Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă presupune construcția a încă două reactoare de tip CANDU 6 pe amplasamentul CNE Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh și o durată de viață de 30 de ani, cu posibilitatea de extindere pe încă 25 de ani.
Dublarea capacității de producție la CNE Cernavodă, prin construcția celor două unități, este considerată un avantaj competitiv major pe termen mediu și lung, întrucât România deține întreg ciclul de producție nucleară: materii prime (combustibil nuclear fabricație proprie, apă grea), infrastructură de specialitate, resursă umană înalt calificată.
Nuclearelectrica și sindicatul bancar constituit și condus de J.P. Morgan SE au semnat la 24 septembrie 2025 două acorduri de finanțare, în valoare totală de 620 de milioane de euro, unul pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a CNE Cernavodă și celălalt pentru proiectul Unităților 3 și 4.
Potrivit comunicatului Nuclearelectrica, încasările din împrumutul în valoare de 540 de milioane de euro vor fi utilizate pentru finanțarea fazei preliminare a retehnologizării Unității 1 a Centralei Nucleare Cernavodă. Retehnologizarea se află, în prezent, în a doua etapă de execuție, care include activitățile necesare pentru pregătirea implementării proiectului, cum ar fi: planificarea activităților; încheierea contractelor de inginerie, proiectare, achiziție și construcție; achiziția de echipamente cu ciclu lung de fabricație; elaborarea planului de execuție și construirea infrastructurii; obținerea autorizațiilor necesare; asigurarea surselor de finanțare.
În 8 octombrie 2025, Societatea Națională Nuclearelectrica SA (SNN) a anunțat, printr-un comunicat, semnarea a două acorduri strategice cu grupul francez EDF pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și pentru proiectul de Radioizotopi Medicali, potrivit unui comunicat al companiei.
‘Primul acord, semnat cu Arabelle Solutions, vizează avansarea lucrărilor de retehnologizare a Unității 1 de la CNE Cernavodă. Al doilea acord, încheiat cu Framatome, se concentrează pe dezvoltarea proiectului de radioizotopi medicali. Aceste acorduri sunt aliniate strategiei de investiții a SNN și obiectivului său de a poziționa industria nucleară românească în avangarda tendințelor actuale și viitoare la nivel global, în domeniul nuclear’, potrivit comunicatului SNN. Arabelle Solutions va furniza echipamente și servicii pentru retehnologizarea turbo-generatorului Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă, ca parte a retehnologizării unității și, în consecință, a prelungirii duratei sale de viață cu încă 30 de ani, începând cu 2029.
Nuclearelectrica a început deja construcțiile civile pentru retehnologizarea Unității 1, care, așa cum a fost stabilit în timpul celei de-a treia și ultime etape de implementare, va fi deconectată de la rețea în anul 2027 și repusă în funcțiune în anul 2029. Aceasta va continua să livreze în siguranță 5 milioane de MWh/an și să evite 5 milioane de tone de CO2/an, dezvoltând în același timp lanțul de aprovizionare, potrivit comunicatului amintit.
