Luna august, a opta lună a anului în calendarul gregorian, este cunoscută popular și sub numele de Gustar. Ziua are 13 ore, iar noaptea are 11 ore. Este ultima lună a verii.
A șasea lună – Sextilis – în vechiul calendar roman (cu 30 de zile), a fost redenumită Augustus în anul 8 d.Hr., după împăratul roman Augustus, primul împărat al Romei (63 î.Hr. – 14 d.Hr.), care a domnit 44 de ani. În calendarul iulian a fost luna a opta prin adăugarea lunilor ianuarie și februarie.
Soarele și Luna
La începutul lunii, Soarele răsare la ora 06 h 03 m și apune la ora 20 h 41 m, iar la sfârșitul lunii Soarele răsare la ora 06 h 37 m și apune la ora 19 h 54 m, indică site-ul https://astro-urseanu.ro/.
Luna – reprezintă perioada de timp cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare, se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar. În august 2026, acestea au loc astfel: Ultimul Pătrar – 6 august, la 05 h 21 m; Lună Nouă – 12 august, la 20 h 37 m; Primul Pătrar – 20 august, la 05 h 46 m; Lună Plină – 28 august, la 07 h 18 m.
În 12 august 2026, se va produce o eclipsă de Soare vizibilă din țara noastră. Fenomenul se va vedea doar în partea de vest a țării, unde acoperirea discului Soarelui de către Lună va fi de maxim 33%. Eclipsa se produce la apusul Soarelui. De pe teritoriul țării noastre Soarele va apune eclipsat. Următoarea eclipsă totală de Soare, vizibilă de pe teritoriul Românei și din București, se va produce pe 3 septembrie 2081.
În noaptea de 27 spre 28 august 2026 se va produce o eclipsă parțială de Lună. Fenomenul va putea fi observat, în țara noastră, de la începutul eclipsei până după intrarea Lunii în umbră, pentru că Luna va apune în timpul eclipsei. Fazele eclipsei (ora locală): începutul eclipsei – 04 h 24 m; intrarea în umbră – 05 h 34 m; maximul eclipsei – 07 h 13 m (Luna este sub orizont); ieșirea din umbră – 08 h 52 m (Luna este sub orizont); sfârșitul eclipsei – 10 h 02 m (Luna este sub orizont). Următoarea eclipsă de Lună ce va putea fi văzută din țara noastră se va produce pe 12 ianuarie 2028, mai amintește https://astro-urseanu.ro/.
Luna august este dominată de celebrul curent de meteori Perseide, al cărui maxim are loc în zilele de 11, 12 sau 13 august. Acest curent produce între 50 și 80 de meteori pe oră, existând și ani când activitatea este mai numeroasă.
Sărbători și tradiții populare
Luna august este cunoscută popular sub diferite nume – Augustru, Măselar, Gustar (gustatul ritual al boabelor de struguri), Secerar (luna secerișului) – și este una din lunile în care abundă recolte de tot felul, de la legume și până la fructe. Acum se încheie secerișul și se fac pregătirile pentru arăturile de toamnă, iar femeile pregătesc rezervele pentru iarnă. Perioada este foarte încărcată de numeroase activități agricole care se cer împlinite la timp și cu mare rapiditate, notează lucrarea ”Zile și mituri. Calendarul țăranului român” (2000) și site-ul Agenției Naționale a Zonei Montane, https://azm.gov.ro/.
Luna august are puține sărbători populare – Macavei (1 august, Sfântul Mucenic Macobei), iar calendarul creștin este dominat de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august) și postul premergător între 1 și 15 august, și de sărbătorile Schimbarea la Față a Domnului (Probejenie) pe 6 august și Tăierea capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul pe 29 august (zi de post).
În ziua de Macavei, oamenii stropeau cu agheasmă grădinile și livezile, sfințeau la biserică spice de grâu, boabele fiind amestecate cu cele mai vechi pentru a fi se semănate și era ultima zi de recoltarea a mierii din stup. Se tăiau fagurii, pentru a se lua mierea și lăsând albinelor numai atât cât le-ar trebui pentru hrana lor de peste iarnă. Această zi este dedicată stupilor, fiind curățați pentru iarnă. Se culegeau diferite plante de leac (Oltenia).
Pe 6 august, la Schimbarea la Față a Domnului sau Probejenie, care reprezintă în calendarul popular hotarul dintre anotimpurile vară și toamnă, femeile adună și usucă plante și fructe de leac, oamenii încetează cu scăldatul în râuri, iar călătoriile trebuie amânate din cauza pericolului de rătăcire.
În dimineața zilei de Sfânta Maria Mare, pe 15 august, femeile credincioase merg la biserică cu fructe și bucate alese, pe care le vor da de pomană, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ”Zile și mituri. Calendarul țăranului român” (2000). De asemenea, există, în această zi, superstiția conform căreia dacă înfloresc trandafirii, toamna va fi lungă.
Perioada cuprinsă între Sântămăria Mare (15 august) și Sântămăria Mică (8 septembrie), numită în calendarul popular ‘între Sântămării’, care este de obicei secetoasă, este favorabilă semănatului grâului, secarei și orzului. O vorbă din bătrâni spunea: ‘Grâul să-l semeni toamna în praf și primăvara în noroi!’.
De pe 15 august se deschidea, în satul tradițional, un important sezon al nunților, sezon care ținea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi începea și sezonul târgurilor și iarmaroacelor de toamnă, potrivit https://azm.gov.ro/.
***Explicaţie foto din deschidere: Răsărit de soare, Vama Veche, 28 august 2016.
