Convenția care a transformat Organizația pentru Cooperare Economică Europeană (OCEE), înființată pentru administrarea ajutorului american și canadian în cadrul Planului Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-Al Doilea Război Mondial, în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a fost semnată la Castelul de la Muette din Paris, la 14 decembrie 1960, și a intrat în vigoare la 30 septembrie 1961, amintește https://www.oecd.org/.
Misiunea OCDE a fost aceea de a contribui la creșterea bunăstării la nivel mondial, oferind guvernelor consultanță cu privire la politici care susțin o creștere economică rezilientă, incluzivă și durabilă. Prin analize și recomandări de politici bazate pe dovezi, prin standarde și rețele globale de politici – inclusiv printr-o colaborare strânsă cu G7 și G20 – OCDE a sprijinit promovarea reformelor și a soluțiilor multilaterale pentru provocările globale. Acestea acoperă o gamă largă de domenii ale politicilor publice: de la principiul ‘poluatorul plătește’ (dezvoltat de OCDE în anii ’70) și programul PISA în educație, până la transparența fiscală și inteligența artificială.
De-a lungul istoriei sale, OCDE a depus eforturi constante pentru a deveni o organizație mai globală, mai incluzivă și mai relevantă, arată sursa citată.
Sediul Organizației se află la Paris, în Franța.
Cei 38 de membri ai OCDE sunt state dezvoltate, iar potrivit datelor de la începutul acestui deceniu, acestea dețin circa jumătate din Produsul Intern Brut global și aproximativ 70% din volumul investițiilor străine directe la nivel mondial, potrivit https://www.mae.ro/.
La reuniunea ministerială din octombrie 2021, OCDE a adoptat un document programatic, care a stabilit viziunea organizației pentru următoarea decadă.
OCDE stabilește standarde internaționale și se axează pe promovarea de politici cu incidență asupra majorității aspectelor vieții publice a cetățenilor – de la îmbunătățirea performanței economice până la crearea de locuri de muncă, promovarea unor sisteme educaționale eficiente și combaterea evaziunii fiscale internaționale, mai arată site-ul Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
‘Politici mai bune pentru vieți mai bune’ este motto-ul Organizației.
Sursa foto : ocde.delegfrance.org
Programele regionale ale OCDE sunt inițiative care sprijină anumite regiuni în punerea în aplicare a politicilor pentru o creștere economică durabilă și favorabilă incluziunii. Aceste programe se concentrează pe facilitarea dialogului, a schimbului de cunoștințe și a reformelor adaptate la provocările și oportunitățile fiecărei regiuni.
România sprijină activitatea OCDE și avansarea priorităților Organizației la nivel internațional. Contribuie în mod activ la o serie de programe regionale și inițiative ale OCDE, precum: Programul pentru Competitivitate Eurasia; Programul pentru Europa de Sud-Est; Programul de Țară al Ucrainei; Parteneriatul OCDE – Africa; activitatea Departamentului pentru Cooperare pentru Dezvoltare al Secretariatului OCDE, precum și la activitatea Centrului Regional al Organizației de la Istanbul (prin calitatea coordonatorului național pentru aderarea României la OCDE de membru în cadrul Consiliului Consultativ al Centrului).
Aderarea României la OCDE
Aderarea României la OCDE este cel mai important proiect de țară după integrarea în NATO și în Uniunea Europeană, subliniază Ministerul Afacerilor Externe.
Statutul de membru OCDE va fi o ancoră suplimentară pentru modernizarea României, pentru întărirea poziției sale în rândul democrațiilor consolidate, cu economii deschise, care cred în valori fundamentale comune.
La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu toate cele 6 țări aspirante – (în ordine alfabetică) Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România. Astfel, România a devenit stat candidat la OCDE, având ca obiectiv aderarea în 2026.
Alinierea României la standardele OCDE și statutul de membru vor aduce: mai multe investiții și o economie mai atractivă pentru mediile de afaceri; o administrație mai eficientă, mai transparentă și mai apropiată de aspirațiile cetățenilor; acces nelimitat la expertiza OCDE, la cele mai fiabile date și statistici internaționale; politici publice mai bune, trecute prin filtrul expertizei incomparabile a OCDE; influență sporită în lume, prin participarea directă la elaborarea standardelor globale, potrivit MAE.
În 12 martie 2024, a avut loc lansarea Studiului Economic 2024 pentru România, elaborat de OCDE, în prezența secretarului general al organizației, Mathias Cormann. Cu acel prilej, Guvernul a apreciat că un succes major de etapă a fost reprezentat de ratificarea de către România a Convenției privind combaterea coruperii funcționarilor publici în tranzacțiile economice internaționale / Convenția anti-mită (din septembrie 2023), unul dintre cele mai importante instrumente multilaterale anticorupție, potrivit gov.ro/.
În 15 septembrie 2025, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, a afirmat că România intră în etapele finale ale aderării la organizație.
La 16 martie 2026, a avut loc la București lansarea Studiului Economic 2026 pentru România. România a atins o convergență impresionantă a veniturilor și productivității cu nivelurile OCDE, notează raportul. Finanțarea substanțială din partea UE continuă să sprijine investițiile și să stimuleze creșterea pe termen lung. Cu toate acestea, inflația ridicată a erodat competitivitatea prețurilor, în timp ce deficitele fiscale semnificative au ridicat îngrijorări cu privire la sustenabilitatea datoriei. Pentru a realiza o creștere mai echilibrată, România trebuie să urmărească consolidarea fiscală prin îmbunătățirea eficienței cheltuielilor și extinderea bazei de impozitare. Participarea pe piața muncii rămâne scăzută în rândul tinerilor, femeilor și lucrătorilor în vârstă cu calificare scăzută. Adresarea acestor lacune necesită rezultate educaționale mai bune, îngrijire a copiilor mai accesibilă și o sănătate îmbunătățită pentru a susține o viață profesională mai lungă. România este, de asemenea, foarte expusă riscurilor legate de climă. Eforturile de adaptare ar trebui să se accelereze, inclusiv o mai bună informare asupra riscurilor, o apărare mai puternică împotriva inundațiilor și o acoperire mai largă a asigurărilor. În cele din urmă, România a înregistrat progrese semnificative în integrarea comerțului global. Pentru a aprofunda transferul de tehnologie și cunoștințe și pentru a avansa în lanțul valoric, va trebui să consolideze inovația, adoptarea tehnologiei digitale, calitatea educației și dinamismul afacerilor, mai arată raportul.
România a obținut până în prezent 24 de avize formale (din 25), în domeniile: Înalții Funcționari pentru Buget, Politica de Dezvoltare Regională, Industria Siderurgică, Industria Construcțiilor Navale, Politicile de Concurență, Politica Digitală, Protecția Consumatorului, Educația, Afaceri Sociale, Muncă și Ocuparea Forței de Muncă, Politica de Reglementare, Sănătate, Pescuit, Guvernanță Corporativă, Agricultură, Știință și Tehnologie, Statistică, Combaterea Mitei în Operațiunile Economice Internaționale, Produse Chimice și Biotehnologie, Mediu, Afaceri Fiscale, Piețe Financiare, Guvernanță Publică, Analiză și Dezvoltare Economică, Investiții, conform https://www.mae.ro/.
La 29 septembrie 2026, OCDE a lansat raportul ‘Education at a Glance 2026‘.
Sursa foto din deschidere: ocde.delegfrance.org
