După doi ani de război care a făcut zeci de mii de morţi, forţa paramilitară RSF din Sudan şi-a anunţat propriul guvern pentru a rivaliza cu administraţia susţinută de armata cu care se luptă, transmite AFP.
Organizaţia Naţiunilor Unite afirmă că războiul, care a izbucnit la 15 aprilie 2023, este cea mai gravă criză umanitară din lume, cu 13 milioane de persoane strămutate – inclusiv peste 3,5 milioane în alte ţări – şi niciun semn de pace la orizont.
Forţele de sprijin rapid, conduse de Mohamed Hamdan Daglo, fostul adjunct al liderului armatei regulate, Abdel Fattah al-Burhan, au anunţat guvernul rival, pe fondul temerilor internaţionale tot mai mari că Sudanul ar putea deveni divizat între cele două părţi, care au fost ambele acuzate de abuzuri.
”La această aniversare, declarăm cu mândrie înfiinţarea Guvernului Păcii şi Unităţii, o coaliţie largă care reflectă adevărata faţă a Sudanului”, a afirmat Daglo într-o declaraţie pe Telegram.
RSF şi aliaţii săi au semnat o cartă în Kenya în februarie, anunţând un ”guvern de pace şi unitate” în zonele pe care le controlează.
În ultima declaraţie, Daglo a afirmat că paramilitarii, împreună cu ”forţele civile şi politice”, au semnat o constituţie de tranziţie, care reprezintă o ”foaie de parcurs pentru un nou Sudan”.
Constituţia respectivă prevede un consiliu prezidenţial format din 15 membri ”reprezentând toate regiunile, simbolizând unitatea noastră voluntară”.
Analiştii au avertizat că a treia cea mai mare naţiune din Africa s-ar putea diviza definitiv.
Odată cu întărirea RSF în Darfur, ”divizarea teritorială care are loc ar putea însemna o separare de facto”, a declarat Sharath Srinivasan, profesor la Universitatea Cambridge care studiază Sudanul.
– Strămutări în masă –
”În aceşti doi ani, vieţile a milioane de oameni au fost distruse. Familiile au fost distruse. Mijloacele de subzistenţă au fost pierdute. Iar pentru mulţi, viitorul rămâne incert”, a declarat Clementine Nkweta-Salami, coordonatorul umanitar al ONU în Sudan.
Izbucnirea războiului în 2023 a făcut nenumăraţi morţi şi a determinat sute de mii de oameni să fugă din Khartoum.
Cei rămaşi în urmă s-au luptat să supravieţuiască sub controlul RSF, care a fost acuzată de jafuri şi violenţe sexuale.
”Mi-am pierdut jumătate din greutate”, a declarat Abdel Rafi Hussein, în vârstă de 52 de ani, care a rămas în capitală, care a fost sub controlul RSF până când armata a recucerit-o luna trecută.
”Suntem în siguranţă (acum), dar, totuşi, suferim din cauza lipsei de apă şi electricitate, iar majoritatea spitalelor nu funcţionează”, a adăugat.
Acum, RSF încearcă să îşi consolideze controlul asupra Darfurului, unde a asediat El-Fasher – ultimul oraş important din regiunea de vest care nu se află sub controlul său.
Mai mult de 400 de persoane au fost ucise în ultimele zile, potrivit ONU, paramilitarii preluând duminică controlul asupra taberei de refugiaţi Zamzam din apropiere.
Aproximativ 400.000 de civili au fugit din tabăra lovită de foamete pe măsură ce RSF înainta, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie a ONU.
”Tabăra Zamzam este inaccesibilă, iar o pană de comunicaţii continuă să împiedice verificarea independentă”, a declarat agenţia umanitară a ONU, OCHA, adăugând: ”Imaginile din satelit relevă pagube extinse provocate de incendii în întreaga tabără”.
Armata a declarat marţi că a efectuat ”lovituri aeriene de succes” împotriva poziţiilor RSF la nord-est de El-Fasher.
O conferinţă internaţională desfăşurată la Londra a cerut încetarea luptelor, în timp ce Statele Unite au condamnat numărul morţilor din Darfur.
Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a declarat că RSF desfăşoară o ”escaladare a atacurilor” asupra El-Fasher şi a taberelor din apropiere.
”Suntem profund alarmaţi de informaţiile conform cărora RSF a vizat în mod deliberat civili şi actori umanitari în Zamzam şi Abu Shouk”, a declarat Bruce.
– ”Puneţi capăt suferinţei” –
La Londra, miniştrii din mai multe ţări au discutat despre modalităţile de a pune capăt conflictului, însă ambele părţi beligerante au fost absente.
Naţiunile europene au condus apelurile pentru ”o încetare imediată şi permanentă a focului” pentru a pune capăt războiului devastator. Ţările au promis, de asemenea, peste 800 de milioane de euro în ajutor umanitar.
Ţările şi organizaţiile, inclusiv Uniunea Africană, au ”subliniat, de asemenea, necesitatea de a preveni orice împărţire a Sudanului”.
Miniştrii de externe din Grupul celor Şapte, reuniţi în Canada, au făcut, de asemenea, apel la o încetare imediată şi necondiţionată a focului.
Într-o declaraţie, puterile G7 au îndemnat ambele părţi ”să se angajeze în mod semnificativ în negocieri serioase şi constructive”.
Nu este disponibil un bilanţ precis al morţilor, însă fostul emisar american Tom Perriello a citat anul trecut estimări de până la 150.000 de morţi.
Marţi, ONU a declarat că se aşteaptă ca 2,1 milioane de persoane să se întoarcă la Khartoum în următoarele şase luni, după recucerirea capitalei de către armată.
În Sudanul central – unde ONU a declarat că aproape 400.000 de oameni s-au întors în zonele recucerite de armată – mulţi s-au întors pentru a-şi găsi casele în ruine.
Agenţiile umanitare spun că foametea este acum o ameninţare generalizată.
Tabăra de la Zamzam, care adăpostea până la un milion de persoane, a fost primul loc din Sudan în care a fost declarată foametea.
Au urmat alte tabere din apropiere şi se aşteaptă ca foametea să se instaleze în El-Fasher până luna viitoare.
