Doi medici acuzaţi că timp de patru ani au prelevat stimulatoare cardiace şi defibrilatoare de la pacienţi decedaţi şi le-au montat altor bolnavi încălcând legislaţia au fost trimişi în judecată în stare de libertate, pentru abuz în serviciu şi luare de mită. Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un medic primar cardiolog la un spital din Iaşi a implantat la aproape 200 de pacienţi dispozitive medicale de unică folosinţă, dar extrase de la cadavre sau a căror sursă de provenienţă nu se cunoaşte, ignorând riscul de a le provoca acestora probleme medicale grave şi reutilizând dispozitivele, deşi legislaţia primară interzice acest lucru. Cel de-al doilea medic, un cardiolog la un spital din Braşov, este acuzat că i-a furnizat celuilalt medic echipamente medicale de unică folosinţă, fără sursă de provenienţă, nesterilizate sau cu termen de valabilitate expirat, pentru a le implanta unor pacienţi.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie informează, marţi, că procurorul de caz din cadrul instituţiei a finalizat cercetările şi a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui medic cardiolog la un spital din Iaşi pentru abuz în serviciu, în formă continuată (185 de acte materiale) şi luare de mită şi a unui medic la un spital din Braşov pentru complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată (24 acte materiale).
Potrivit rechizitoriului, în perioada aprilie 2018 – mai 2022, un medic primar al Clinicii de Cardiologie din cadrul unui spital din Iaşi a implantat unui număr de 185 de pacienţi dispozitive medicale (stimulatoare şi defibrilatoare) de unică folosinţă, dar extrase de la cadavre sau a căror sursă de provenienţă nu se cunoaşte, ignorând riscul de a provoca acestora probleme medicale grave şi procedând la reutilizarea/resterilizarea dispozitivelor, deşi acest lucru este interzis de legislaţia primară.
“Consecinţele, se arată în rechizitoriu, au fost următoarele: a) vătămarea intereselor legitime ale spitalului din Iaşi prin crearea şi a unui prejudiciu material în valoare de 2.076.505,62 lei; b) vătămarea drepturilor persoanelor care au fost implantate cu dispozitive medicale reutilizate, respectiv a dreptului pacienţilor la sănătate, unele constituindu-se şi părţi civile în cadrul dosarului penal; c) încălcarea dreptului legal al pacientului de a fi informat”, precizează sursa citată.
Potrivit aceleiaşi surse, în rechizitoriu se arată că cel de-al doilea inculpat, în calitate de medic cardiolog la un spital din Braşov, i-a furnizat celuilalt medic, de 24 ori, în perioada 2 iulie 2018 – 13 martie 2022, echipamente medicale de unică folosinţă (stimulatoare şi defibrilatoare), dar a căror sursă nu se cunoaşte, nesterilizate/cu valabilitatea termenului expirată, pentru implantarea acestora unor pacienţi. Procurorii au stabilit că cele 24 de acte materiale corespund numărului de colete transmise.
“Din rechizitoriu reiese că primul inculpat a operaţionalizat o reţea formată din cadre medicale care i-au furnizat dispozitive cardiace implantabile, unele extrase de la pacienţi decedaţi, fără respectarea prevederilor legale şi fără acordul, anterior decesului, al persoanelor în cauză sau al aparţinătorilor. Ulterior, inculpatul a executat proceduri medicale de reimplantare a acestor dispozitive, fără a le înregistra în gestiunea spitalului (în lipsa unor documente de provenienţă) şi, în consecinţă, fără a parcurge fluxul procedural intern (respectiv preluarea de către farmacia spitalului şi predarea către Secţia clinică cardiologie), neexistând avize de conformitate din partea Ministerului Sănătăţii, certificate de garanţie şi documente care să ateste parcurgerea procedurilor de sterilizare”, precizează procurorii.
Potrivit acestora, pentru a implanta aceste dispozitive, inculpatul a achiziţionat echipamente accesorii/auxiliare, în baza unor referate de necesitate, prin care solicita achiziţionarea de către spital a unor defibrilatoare automate implantabile (cu sondele aferente).
“În unele cazuri, inculpatul a utilizat echipamente accesorii care erau furnizate doar în kituri complete (defibrilator şi accesorii) pe care ulterior le descompleta, folosind doar accesoriile, pentru a implanta dispozitivele extrase din pacienţi decedaţi. Totodată, după cum reiese din rechizitoriu, stimulatoarele/defibrilatoarele au fost reutilizate/resterilizate, deşi indicaţia producătorilor în acest sens este clară şi anume că respectivele dispozitive medicale implantabile active sunt de unică folosinţă şi nu se reutilizează/resterilizează, iar unităţilor sanitare le este interzis să reprelucreze şi să reutilizeze dispozitive medicale de unică folosinţă”, explică anchetatorii.
Aceştia menţionează că resterilizarea se realiza în alte condiţii decât cea efectuată de producător, cu următoarele riscuri, comunicate de Ministerul Sănătăţii: – riscul toxic – întrucât procesul implică o organizare aparte în cadrul spitalului (spaţii, personal dedicat, timp lung al procesului de finalizare a sterilizării), aceasta duce la imposibilitatea utilizării acestei metode pentru sterilizarea materialului medico-sanitar în urgenţă; – incompatibilitatea oxidului de etilen cu o serie de materiale care ar putea intra în componenţa dispozitivelor tip pacemaker, spre exemplu părţi de policlorură de vinil sterilizat iniţial cu radiaţii ionizate sau raze gamma sau alte tipuri de material. O mare parte dintre intervenţiile de introducere a unor dispozitive cardiace implantabile, inclusiv extrase de la pacienţi decedaţi, derulate/recomandate de către inculpat, nu erau necesare procedându-se la operaţionalizarea lor fie prin consemnarea unor diagnostice fictive, fie prin recomandarea anterioară a unor medicamente care să provoace reacţii de natură a conduce la simptomatologia specifică.
“Deşi unele defibrilatoare au ca indicaţie strictă prevenţia primară sau secundară a morţii cardiace subite, inculpatul a implantat astfel de dispozitive fără justificare clinică, în situaţii care nu impuneau acest lucru, ignorând riscul de a provoca pacienţilor probleme medicale grave sau chiar decesul. Infecţiile asociate dispozitivelor cardiace implantabile pot varia de la forme localizate, relativ limitate, până la infecţii invazive severe care pun viaţa în pericol. La pacienţii vârstnici, complicaţiile tind să fie deosebit de grave din cauza rezervei fiziologice scăzute şi a prezenţei frecvente a comorbidităţilor. Pentru a evita tragerea la răspundere în caz de eventuale culpe medicale, cunoscând riscurile de apariţie a unor infecţii post-operatorii la care pot fi expuşi pacienţii, inclusiv din cauza sterilizării improprii a echipamentelor prin imersie în apă cu soluţii dezinfectante, şi nu prin expunerea la radiaţii gamma, care este procedura omologată, respectiv de funcţionalitate a defibrilatoarelor protocoalelor medicale (dispozitivele nu pot fi refuncţionalizate), medicul în cauză a dispus unor medici din subordine sau medici rezidenţi, care nu aveau competenţe profesionale în domeniul dispozitivelor cardiace implantabile, să realizeze intervenţiile chirurgicale”, arată sursa citată.
Potrivit procurorilor, în unele cazuri, cardiologul le cerea medicilor să facă intervenţiile garantând că-şi asumă actele medicale, însă, ulterior, refuza să semneze pentru acestea.
“Inculpatul sau medici din subordine, la solicitarea acestuia, au alterat mai multe înscrisuri (…) prin adăugarea, ulterior semnării acestora de către pacienţi, unui paragraf olograf, înainte de rubrica cu semnătura persoanelor în cauză şi fără a le aduce la cunoştinţă, că bolnavii şi-ar fi exprimat acordul prealabil pentru implantarea unui dispozitiv extras din cadavre şi/sau efectuarea de modificări ulterioare pe foaia de observaţie clinică generală (prin utilizarea de corectoare, rescriere şi/sau adăugiri), referitoare la implanturi de dispozitive extrase de la pacienţi decedaţi”, explică anchetatorii.
Probele arată că aparţinătorilor persoanelor decedate de la care erau extrase dispozitivele nu li se cerea consimţământul prealabil în acest sens şi, totodată, pacienţii cărora le erau reimplantate acele dispozitive nu erau informaţi că acestea sunt fie resterilizate şi reutilizate, fie provin de la pacienţi decedaţi.
“Cu privire la consimţământul informat al pacientului, procurorul a mai reţinut în rechizitoriu faptul că inculpatul nu a respectat acest drept legal şi nu a informat pacienţii cu privire la procedură, natura şi tipul aparatului, dacă este nou sau resterilizat şi nici asupra consecinţelor procedurii de implantare, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Semnătura pacientului era luată formal, dar în marea majoritate a cazurilor nici nu le cerea consimţământul”, precizează sursa citată.
Consimţământul informat este un drept legal al pacientului şi una dintre condiţiile esenţiale ale oricărei intervenţii medicale realizate în mod legitim. Din perspectivă juridică, pacientul are dreptul să fie informat cu privire la starea sa de sănătate, intervenţiile propuse, riscurile, alternativele de tratament, consecinţele neefectuării tratamentului, precum şi datele despre diagnostic şi prognostic, iar intervenţia în domeniul sănătăţii nu poate fi efectuată decât după exprimarea unui consimţământ liber şi în cunoştinţă de cauză, mai explică procurorii.
“În ceea ce priveşte infracţiunea de luare de mită reţinută în dispozitivul rechizitoriului pentru primul inculpat, a rezultat că, în calitate de medic primar ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Clinicii de cardiologie de la spitalul din Iaşi, în data de 28 noiembrie 2022, cu ocazia exercitării atribuţiilor de serviciu materializate prin acordarea de consultaţii de specialitate unei paciente aflate în scaun cu rotile, a primit de la acesta, în cabinetul său din spital, o bancnotă de 100 de lei, bani care nu i se cuveneau (cu titlu de mită), pentru activităţile prestate”, adaugă aceeaşi sursă.
Procurorul de caz a propus menţinerea măsurilor asiguratorii dispuse, respectiv menţinerea sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând celor doi inculpaţi.
Rechizitoriul a fost transmis Tribunalului Iaşi, instanţă competentă să judece cauza în fond.
