Curtea de Conturi Europeană (ECA) și-a publicat raportul anual, oferind conturilor anuale ale UE un aviz favorabil pentru al 19-lea an consecutiv. ECA a confirmat că în 2025 colectarea veniturilor UE nu a fost afectată de un nivel semnificativ de eroare, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
‘În contextul incertitudinii geopolitice, al unei concurențe mondiale mai puternice și al conflictelor în curs, inclusiv al continuării războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, bugetul UE a rămas un instrument-cheie pentru realizarea priorităților Uniunii. În 2025, bugetul UE a continuat să joace un rol central în sprijinul acordat Ucrainei de către Europa. Până la sfârșitul anului trecut, UE și statele sale membre au pus la dispoziție peste 193,3 miliarde euro sub formă de sprijin de la începutul războiului, din care 88,3 miliarde euro au fost alocate din bugetul UE. Acest sprijin a acoperit asistența umanitară, răspunsul în situații de criză, asistența macrofinanciară, sprijinul bugetar și redresarea și reconstrucția timpurie’, a informat Executivul comunitar.
Competitivitatea UE a fost sprijinită, de asemenea, de bugetul UE în 2025, cu investiții în sectoare strategice, infrastructură transfrontalieră, cercetare și inovare, în valoare de 12,9 miliarde euro în 2025 pentru cercetare și inovare. Între 2021 și 2025, programul a generat peste 22.500 de publicații științifice evaluate inter pares, a implicat peste 130.000 de cercetători în activități de perfecționare și a contribuit la peste 10.000 de produse inovatoare și aplicații de proprietate intelectuală. Programul a sprijinit, de asemenea, peste 10.000 de IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, inclusiv în domenii precum inteligența artificială și materialele avansate, în aceeași perioadă. În paralel, au fost mobilizate investiții în valoare de 58 de miliarde euro, cu granturi în valoare de 11,7 miliarde euro angajate pentru proiecte axate pe decarbonizare, pe producția de baterii și pe hidrogenul din surse regenerabile.
În plus, NextGenerationEU a continuat să sprijine redresarea economică prin reforme și investiții ale statelor membre în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. În 2025, Comisia a evaluat 34 de cereri de plată în valoare de 87,3 miliarde de euro. În întreaga UE, mecanismul a adus o schimbare reală în viața persoanelor prin sprijinirea unor agende ambițioase de investiții în domenii-cheie, cum ar fi tranziția verde și cea digitală, asistența medicală, educația și formarea, precum și sprijinirea întreprinderilor.
Bugetul a continuat, de asemenea, să sprijine cetățenii și regiunile din întreaga Europă. În 2025, statele membre și regiunile au alocat 3,3 miliarde euro sub formă de finanțare în cadrul politicii de coeziune pentru locuințe sustenabile și la prețuri accesibile, 14,5 miliarde euro pentru adaptarea la schimbările climatice și gestionarea riscurilor de dezastre și 3,1 miliarde euro pentru reziliența în domeniul apei. Între 2021 și 2025, bugetul UE a sprijinit o capacitate suplimentară de 1.434 de megawați de energie din surse regenerabile, acces în bandă largă pentru peste 335.000 de locuințe și peste 1.000 de kilometri de drumuri noi, modernizate sau modernizate în întreaga Europă.
În același timp, în 2025, politica agricolă comună a continuat să sprijine mijloacele de subzistență și productivitatea rurală și să promoveze economii rurale dinamice, cu plăți în valoare de 53,2 miliarde euro în 2025, ajungând la 5,5 milioane de fermieri, a informat Executivul comunitar.
În ceea ce privește securitatea și apărarea, bugetul UE a contribuit la consolidarea capabilităților și a bazei industriale a Europei. În 2025, au fost lansate 63 de proiecte cu finanțare din partea UE în valoare de peste un miliard euro, IMM-urile reprezentând 38% dintre beneficiari. Fondul european de apărare a acordat aproximativ un miliard euro cercetării, dezvoltării și inovării colaborative în domeniul apărării, inclusiv peste 140 de milioane euro în mod specific pentru IMM-urile care dezvoltă și testează tehnologii revoluționare. Planul ‘ReArm Europe’, adoptat în 2025, ar putea debloca până în 2030 o marjă de manevră bugetară de până la 650 de miliarde euro printr-o creștere cu 1,5% a PIB-ului bugetelor pentru apărare și include împrumuturi de până la 150 de miliarde euro pentru a aborda nevoile urgente de investiții în domeniul apărării și lacunele în materie de capabilități.
Potrivit Comisiei Europene, bugetul UE a continuat să aducă o valoare adăugată clară la nivelul UE prin sprijinirea priorităților transversale. În 2025, aproape 64 de miliarde euro (33%) au sprijinit obiectivele climatice și peste 15 miliarde euro (7,8%) biodiversitatea, îndeplinind obiectivele de 30% și, respectiv, 7,5%, precum și peste 19 miliarde euro priorități digitale și aproape 38 de miliarde euro egalitate de gen.
Comisia ia act de avizul negativ al ECA privind regularitatea cheltuielilor din cadrul financiar multianual. Rata de eroare estimată de Curte este de 3,8%, comparabilă cu cea din anul trecut, de 3,6% și semnificativ mai scăzută decât în 2023 (5,6%) și în 2022 (4,2%). O eroare nu înseamnă automat fraudă sau risipă. Majoritatea erorilor și neregulilor sunt de natură nefrauduloasă, iar proiectele în cauză continuă să producă rezultate pozitive în conformitate cu obiectivele de politică ale UE, se arată în comunicat.
Comisia și ECA joacă roluri complementare în protejarea utilizării transparente și responsabile a fondurilor UE. Cu toate acestea, estimările lor privind rata de eroare nu sunt direct comparabile din cauza mandatelor lor distincte. Pentru a proteja bugetul, Comisia colaborează cu cei care execută bugetul UE pe teren. Comisia se bazează pe controale ample efectuate de statele membre și de alți parteneri de implementare, pe lângă propriile controale și audituri. De asemenea, Comisia sensibilizează publicul cu privire la normele de finanțare, adresându-se direct beneficiarilor de finanțare din partea UE prin campanii, ateliere și alte activități de informare, a informat Executivul comunitar.
Pentru programele bazate pe costuri, Comisia estimează că și-a atins din nou obiectivul de a menține nivelul final de eroare (și anume riscul la închidere), după toate controalele ex post și efectuarea corecțiilor, sub 2%.
Pentru programele bazate pe performanță, Comisia calculează ponderea cheltuielilor cu risc scăzut, mediu și ridicat și raportează în mod transparent cu privire la aceasta, care decurge din evaluarea bunei funcționări a sistemelor naționale de guvernanță pentru politica agricolă comună 2023-2027, precum și cu privire la atingerea jaloanelor și a țintelor pentru cheltuielile legate de facilitățile pentru Republica Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest. În ansamblu, Comisia a concluzionat că bugetul din cadrul acestor programe bazate pe performanță este bine protejat.
În 2025, ca urmare a controalelor și auditurilor lor, Comisia și statele membre au pus în aplicare măsuri preventive și corective în valoare de 9 miliarde euro, inclusiv întreruperi și suspendări ale plăților și corecții financiare.
Executivul comunitar consideră, de asemenea, că cheltuielile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență prezintă un nivel scăzut de risc. Comisia obține o asigurare rezonabilă cu privire la îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor pe baza unor controale ex ante cuprinzătoare înainte de efectuarea plăților (inclusiv analizarea documentației detaliate și, dacă este necesar, verificări în timp real ale sistemelor și vizite la fața locului), precum și a activității de audit ex post. În cazul în care jaloanele și țintele sunt evaluate de Comisie ca nefiind atinse în mod satisfăcător, Executivul comunitar nu plătește integral sau parțial contribuția financiară statului membru respectiv.
Conturile pentru 2025 au fost pregătite pentru prima dată în sistemul financiar de nouă generație al UE, SUMMA, care urmărește să modernizeze, să armonizeze și să standardizeze procesele de afaceri financiare ale UE. SUMMA dispune de controale sistematice și riguroase puse în aplicare pentru a se asigura că informațiile financiare sunt utilizate cu acuratețe, reflectă tranzacțiile subiacente și sunt pe deplin conforme cu normele contabile aplicabile.
Pentru a asigura buna funcționare a sistemului antifraudă al UE și buna cooperare cu alte instituții-cheie ale UE implicate în combaterea fraudei, Comisia a lansat o revizuire a arhitecturii antifraudă a UE în iulie 2025. Rezultatele acestei revizuiri vor fi prezentate la sfârșitul anului 2026.
Publicarea raportului anual al CCE și prezentarea pachetului de rapoarte financiare și de răspundere integrate (IFAR) Parlamentului European declanșează ‘procedura anuală de descărcare de gestiune’, făcând bilanțul gestiunii financiare și al realizărilor bugetului UE în 2025. Pachetul IFAR include cinci rapoarte ale Comisiei care oferă o privire cuprinzătoare asupra modului în care a fost utilizat bugetul UE, a precizat Executivul comunitar.
