Președintele Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR), Doina Banciu, invitată la Conferința Națională a Asociației Bibliotecarilor din România, desfășurată la Brașov, a ținut, miercuri, ‘o pledoarie’ despre bibliotecă, arătând că această instituție trebuie susținută deoarece înseamnă cunoaștere și a făcut o paralelă între bibliotecari și informaticieni, care au același obiect al muncii, informația.
‘Bibliotecile promovează cunoașterea și acest lucru este motto-ul pe care trebuie să-l înțeleagă și cei care au fost aici, alături de noi, și cei care sunt deasupra noastră, care iau decizii, și anume că o bibliotecă înseamnă spirit liber, constructiv și creație. În Academie, cel puțin de când am fost aleasă în funcție, am încercat să promovez acțiuni legate de biblioteci. (…) Secolul acesta este al bibliotecilor, dar nu în sensul plastic, ci al informației. Vă spun cu responsabilitatea a 50 de ani de când suntem împreună: și bibliotecarii, și informaticienii au același obiect al muncii și anume informația. Și vă spun cu toată responsabilitatea: bibliotecile sunt precursorul inteligenței artificiale. M-am întâlnit acum aproape o jumătate de secol cu lumea dumneavoastră și am înțeles că ea este una pe care trebuie să o prețuim noi, cei care venim din alte meserii, eu fiind inginer. (…) Până în prezent, bibliotecile au ținut pasul cu tehnologia, mai greu, unele mai dezvoltate, altele mai puțin dezvoltate, dar au fost întotdeauna prezente în topul instituțiilor care implementează tehnologia’, a spus prof. dr. ing. Doina Banciu.
Pe de altă parte, directorul general al Bibliotecii Central Universitare ‘Carol I’ București, conf. univ. dr. Mireille Rădoi a subliniat că, în contextul actual, apariția site-urilor de piraterie pune presiune și ‘împinge profesia de bibliotecar spre reinventare’, astfel că rolul acestuia este nu doar de administrare a colecției, ci și de îndrumare a activă a utilizatorilor către surse legale și verificate.
Foto: (C) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
În contextul în care publicul ar putea crede că ‘găsești orice gratis online’ și ignoră valoarea reală a expertizei de specialitate, este importantă promovarea resurselor legale, educarea utilizatorilor despre acces deschis spre depozite instituționale verificate și ‘alfabetizarea informațională’, care ajută la distincția dintre sursă verificată și sursă piratată/neverificată, a subliniat directorul BCU București.
‘Biblioteca oferă acces liber și gratuit la publicații ale patrimoniului cultural românesc, disponibile oricând, de oriunde, fără cont sau plată, digitalizate de instituție cu respectarea legislației privind dreptului de autor, conținut unic – manuscrise și cărți rare, unele imposibil de găsit pe alte platforme online, sigur, susținut pe termen lung, fără riscul ca domeniul să fie blocat oricând, și catalogare specializată: descrieri bibliografice verificate și catalogate conform normelor de specialitate’, a arătat directorul BCU București.
La rândul său, directorul Bibliotecii Județene ‘George Barițiu’ Brașov, dr. Daniel Nazare, a vorbit și despre legătura dintre dezvoltarea orașului și cea a bibliotecilor publică și respectiv cea universitară, subliniind faptul că ambele ‘au o șansă în acest deceniu’ al tehnologiei și punctând că, în pofida digitizării, sălile de lectură ale instituției pe care o conduce ‘sunt pline’.
‘La Brașov, mai întâi s-a inventat motorul și apoi s-a mers la bibliotecă să se vadă cum trebuia acesta făcut cu adevărat. Să nu ajungem acolo, ci întotdeauna să rămânem cu cartea alături de noi, să reflectăm la ce au făcut generațiile de dinaintea noastră și să ne ducem la bibliotecă, ce pentru orice ne poate oferi un răspuns’, a arătat directorul Bibliotecii Județene Brașov.
Foto: (C) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Directorul general al AGERPRES, Claudia Nicolae, a făcut o altfel de pledoarie pentru bibliotecă, reamintind că, pe lângă marile biblioteci publice și universitare, există și cele comunale, sătești, ‘cele pe care nimeni nu le mai fotografiază pentru că nu produc breaking news’, însă pe care reporterii agenției le-au prezentat într-un proiect ce se derulează începând din luna mai.
‘Biblioteca de sat sau de comună nu e o versiune mai mică a bibliotecii mari din oraș. E, de multe ori, singura instituție culturală care mai există într-o localitate. Iar când o televiziune sau o agenție de presă centrală ignoră acest lucru, o comunitate întreagă devine invizibilă pentru restul țării. Aici e locul unde presa are o responsabilitate directă. O agenție națională de presă are rețea de corespondenți în toate județele, are capacitate de a produce fotografie de calitate, are audiență și are, cel mai important, credibilitate instituțională. Punând această infrastructură la dispoziția bibliotecilor mici nu facem doar o relatare culturală simpatică – construim, episod cu episod, un fel de arhivă vie a acestor instituții, vizibilă la nivel național, exact în momentul în care multe dintre ele se luptă pentru finanțare, pentru donații, pentru un motiv să continue’, a spus directorul general al AGERPRES, Claudia Nicolae.
