Dolarul a început să crească în toamna dinaintea alegerilor prezidențiale din 2024, pe fondul unei economii americane puternice. După victoria lui Donald Trump în noiembrie, moneda s-a întărit și mai mult, investitorii sperând că el va menține această creștere economică.
Planurile sale privind politica comercială au influențat și ele piața. Mulți investitori credeau că tarifele promise vor duce la creșterea inflației, ceea ce ar forța banca centrală a SUA (Federal Reserve) să majoreze dobânzile sau măcar să nu le reducă prea repede. Dobânzile mai mari fac dolarul mai atractiv pentru investitori.
Totuși, situația s-a schimbat în ultimele luni. Pe măsură ce detaliile privind tarifele impuse au devenit mai clare – multe fiind urmate de amânări sau prelungiri, mai ales în cazul Chinei – investitorii au devenit nesiguri în privința efectelor acestora.
Acum, mulți analiști se așteaptă ca economia americană să încetinească. Acest lucru a dus la o scădere accentuată a dolarului. Atacurile lui Trump la adresa șefului Fed, Jerome Powell, pentru că nu a redus dobânzile, au pus și mai multă presiune pe moneda americană.
Dolarul este văzut de obicei ca un „refugiu sigur” în vremuri nesigure. Prin urmare, scăderile recente ale monedei, alături de vânzările masive de obligațiuni guvernamentale americane (alte active considerate sigure), sunt surprinzătoare.
Anunțul lui Trump despre tarifele din „Ziua Eliberării” a fost urmat de o cădere bruscă a dolarului. Jane Foley, expertă în strategii valutare la Rabobank, spune că piața a fost mult timp încrezătoare în povestea creșterii economice americane, dar acum există temeri reale că tarifele ar putea duce economia SUA spre recesiune.
Pentru americanii obișnuiți, un dolar mai slab înseamnă că banii lor valorează mai puțin în vacanțele în străinătate. Pe de altă parte, turiștii străini în SUA își pot permite mai multe lucruri.
La nivel global, efectul este și mai mare. Dolarul este principala monedă de rezervă a lumii, fiind deținut în cantități mari de băncile centrale pentru tranzacții internaționale, plata datoriilor și stabilizarea monedelor locale.
De asemenea, dolarul este principala monedă folosită în comerțul internațional – aproximativ jumătate din toate facturile comerciale la nivel global sunt în dolari.
Când dolarul scade, exporturile americane devin mai ieftine, dar importurile pot deveni mai scumpe – atât din cauza dolarului slab, cât și a tarifelor impuse. Multe mărfuri internaționale, cum ar fi petrolul și gazele naturale, sunt tranzacționate în dolari. Un dolar mai slab le face mai accesibile pentru țările care folosesc alte monede.
În SUA, un dolar puternic este adesea văzut ca un simbol al puterii politice. Ideea că dolarul și-ar putea pierde statutul de monedă de rezervă globală părea de neimaginat.
Totuși, Jane Foley spune că, deși alte monede ar putea deveni mai importante în viitor, dolarul nu-și va pierde poziția dominantă prea curând. Un oficial al Rezervei Federale a spus totuși anul trecut că SUA nu ar trebui să mai ia acest lucru ca pe ceva garantat.
Foley crede că dolarul va recupera o parte din pierderi în săptămânile următoare, dar nu va reveni la nivelurile anterioare. Astfel de mișcări bruște pe piață pot duce la „vânzarea pe profit” – de exemplu, dacă investitorii decid să vândă euro când acesta e puternic, euro ar putea scădea, iar dolarul ar putea crește.
Toți ochii sunt acum pe Trump, pentru a vedea dacă își continuă atacurile asupra lui Jerome Powell. L-a numit „un mare ratat” și a cerut public demiterea lui. Dacă Powell ar fi forțat să plece, piețele ar începe să se îndoiască de credibilitatea Fed, ceea ce ar afecta și mai mult încrederea în dolar.
Susannah Streeter, expertă la Hargreaves Lansdown, spune: „Independența băncilor centrale este esențială pentru stabilitatea pe termen lung a prețurilor, protejându-le de presiuni politice de moment.”
