Potrivit ultimului sondaj al Institutului Median, Fidesz este creditat cu doar 36% din intențiile de vot, o scădere de trei puncte în doar trei săptămâni. În fața lui, partidul Tisa al lui Peter Magyar își consolidează avansul cu 47% din intențiile de vot.
Un decalaj fără precedent de 11 puncte în favoarea adversarului premierului maghiar, în situația în care Viktor Orban domină scena politică de 14 ani, scrie lepoint.fr.
Și mai îngrijorător pentru Viktor Orban este că proporția maghiarilor care doresc schimbarea guvernului a crescut cu 10 puncte în cinci luni. În totalul populației, Fidesz scade la 27%, pierzând cinci puncte în câteva săptămâni.
Președinția ungară a UE și summitul de la Budapesta organizat pe stadionul Puskas, cu care s-a mândrit, nu au inversat tendința.
Această pasă politică proastă este alimentată de o situație economică mai dificilă. Inflația record din 2023 (17%) rămâne ridicată în acest an (aproape 4%), în timp ce media în UE a scăzut la 2,3% în noiembrie 2024.
Potrivit Comisiei Europene, se preconizează că datoria va ajunge la 74,3% din PIB în 2024. La fel ca alte șapte țări, Ungaria este supusă procedurii de deficit excesiv. Ea și-a depus traiectoria bugetară pe termen mediu pe 4 noiembrie, dar este singura țară pentru care Comisia nu și-a emis încă evaluarea.
Perioada necesară de 6 săptămâni nu a expirat. Și mai îngrijorător, Ungaria riscă să piardă definitiv un miliard de euro din fonduri europene până la sfârșitul anului dacă nu implementează reformele cerute de Bruxelles privind respectarea statului de drept.
Comisia consideră că Ungaria nu a stabilit încă reguli satisfăcătoare de achiziții publice și nici nu a luat măsurile necesare pentru eficacitatea acțiunii parchetului, lupta împotriva corupției, transparența fundațiilor de interes public și evitarea conflictelor de interese.
Comisia Europeană menține astfel înghețarea a peste 16 miliarde de euro destinate celor mai sărace regiuni și redresarea post-Covid.
Peter Magyar, un fost apropiat al puterii, a devenit principalul ei adversar. Fostul soț al ministrului justiției Judit Varga și-a adaptat strategia: în loc să-l atace pe Orban pe problemele statului de drept, dragi Bruxelles-ului, el atrage atenția către decăderea serviciilor publice și deteriorarea nivelului de trai al ungurilor.
„Salariul minim este de 668 de euro. În Slovenia, de 1.253 de euro. În Polonia, 1.000 de euro”, spune el într-un discurs în Parlamentul European în octombrie. „În România au crescut salariile de cinci ori, iar mâncarea este cu 20–30% mai ieftină”, insistă el.
Peter Magyar atacă și lipsurile sistemului de sănătate.
„Un ungur din trei moare înainte de a împlini 65 de ani. Există un deficit de 40.000 de asistente în sistem. Nu există detergent, dezinfectant, hârtie igienică în spitale”, spune el.
De asemenea, denunță și exodul tinerilor, fenomen care nu este caracteristic doar Ungariei.
„Unul din doi tineri unguri în vârstă de 18 ani se gândește să părăsească Ungaria”, spune el, menționând că peste un milion de maghiari au părăsit deja țara pentru a căuta o viață mai bună în Occident.
„Știm cu toții că sfârșitul este aproape și că marea s-a dezlănțuit”, a conchis Peter Magyar în fața Parlamentului European.
„Oricare ar fi amenințările voastre, milioane de unguri, cărămidă cu cărămidă, pas cu pas, își vor lua înapoi căminul și vom construi o Ungarie pașnică, europeană și locuibilă”.
Prim-ministrul mai are timp să vadă ce se apropie: următoarele alegeri legislative vor avea loc abia în aprilie 2026. Și mai presus de toate: Orban contează acum mai puțin pe indulgența Bruxelles-ului decât pe sprijinul lui Donald Trump.
