Spania a fost reticentă să îşi asume un angajament faţă de acest nivel de cheltuieli.
Premierul spaniol Pedro Sanchez a confirmat miercuri, la finalul summitului NATO de la Haga, că Spania nu va aloca apărării un buget mai mare de 2,1% din PIB, deşi celelalte state membre au convenit să crească cheltuielile pentru apărare şi securitate într-un sens mai larg la 5% din PIB într-un orizont de timp de zece ani.
Decizia Spaniei l-a enervat pe Trump, care a ameninţat această ţară că o va face să plătească scump prin taxe vamale refuzul de a creşte cheltuielile pentru înarmare.
Liderii ţărilor membre ale NATO s-au angajat să investească 5% din PIB-ul statelor lor pentru apărare şi securitate în 2035.
În declaraţia finală a summitului de la Haga din 24-25 iunie, statele aliate au declarat că doresc să aloce ”anual cel puţin din 3,5 % din PIB” pentru cheltuieli militare şi încă 1,5% din PIB pentru securitate în sens mai larg, precum ”protejarea infrastructurilor esenţiale” şi apărarea ”reţelelor”.
De asemenea, ţările membre NATO şi-au reafirmat miercuri ”angajamentul nezdruncinat” de a se apăra reciproc în cazul unui atac. ”Un atac contra unuia este un atac contra tuturor”, insistă statele aliate, subliniind ataşamentul lor faţă de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic privind apărarea colectivă.
