Agenţia oficială de presă saudită SPA a relatat, de asemenea, joi despre această discuţie telefonică, informând că Mohamed Bin Salman şi Donald Trump au discutat „forme de cooperare între regat şi Statele Unite pentru a stabili pacea, securitatea şi stabilitatea în regiunea Orientului Mijlociu, pe lângă consolidarea cooperării bilaterale pentru combaterea terorismului”.
În timpul conversaţiei, prinţul moştenitor i-a explicat preşedintelui american că Arabia Saudită va aloca 600 de miliarde de dolari pentru a extinde investiţiile şi comerţul cu SUA în următorii patru ani, potrivit agenţiei de stat saudite.
Nu a fost precizată sursa acestor fonduri, dacă ele vor proveni din resurse publice sau private şi nici modul în care vor fi alocate.
Arabia Saudită a fost prima destinaţie internaţională a preşedintelui Donald Trump în timpul primului său mandat la Casa Albă (2017-2021).
În declaraţii pentru presă făcute luni, la câteva ore după învestire, Donald Trump a spus că va lua în considerare să facă din Arabia Saudită prima destinaţie străină dacă regatul ar fi de acord să cumpere produse americane în valoare de 500 de miliarde de dolari, în mod similar cu ceea ce s-a întâmplat în primul său mandat.
„Am făcut asta cu Arabia Saudită data trecută pentru că au fost de acord să cumpere produsele noastre în valoare de 450 de miliarde de dolari. Le-am spus că o voi face, dar au trebuit să cumpere produse americane şi au fost de acord să o facă”, a amintit Trump.
Situație complicată în Orientul Mijlociu
Discuţia telefonică de miercuri are loc într-un context complicat în Orientul Mijlociu, după intrarea în vigoare duminică a unui acord încetare a focului între Hamas şi Israel în Fâşia Gaza care a permis eliberarea a trei ostatici israelieni şi a 90 de prizonieri palestinieni.
Administraţia Biden (2021-2025) a încercat fără succes ca Israelul şi Arabia Saudită să îşi normalizeze relaţiile diplomatice înainte de izbucnirea războiului din Fâşia Gaza, în urma atacului Hamas din 7 octombrie 2023.
Donald Trump a încercat să promoveze această normalizare în timpul primului său mandat, realizând la acea vreme aşa-numitele Acorduri Abraham, care au facilitat reconcilierea Israelului cu Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Maroc.
O posibilă înţelegere între Israel şi Arabia Saudită ar putea revoluţiona scena politică în regiunea Orientului Mijlociu, motivând alte naţiuni arabe să urmeze aceeaşi cale.
Arabia Saudită, cu o pondere geopolitică semnificativă, a condus embargoul impus petrolului din 1973 împotriva ţărilor care au susţinut Israelul în timpul războiului de Yom Kippur şi au promovat Iniţiativa Arabă de Pace din 2002, susţinută de Liga Arabă. Monarhul saudit Salman bin Abdulaziz, un apărător ferm al cauzei palestiniene, joacă şi rolul de gardian al celor două moschei sacre din Mecca şi Medina, cele mai importante locuri sfinte ale islamului, urmate de Esplanada Moscheilor din Ierusalimul de Est, teritoriu palestinian ocupat de Israel din 1967.
