Fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu (USR) afirmă din nou, joi seară, că niciun vaccin nu a fost comandat de el pe toată durata pandemiei, iar în momentul în care se afla în funcţie comenzile se făceau de către premierul de atunci – Florin Cîţu şi coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă. ”Domnul Rafila încă nu a explicat – şi nimeni nu l-a mai întrebat – de ce în 2023 nu a acceptat oferta Pfizer de a închide contractul la jumătate din preţul pe care trebuie să îl plătim acum”, a transmis Voiculescu.
“Pfizer a executat România, blocând bani care urmau să fie plătiţi Romatsa de către Eurocontrol. Dacă situaţia va continua, urmările ar putea fi grave. Domnii Rogobete şi Nazare au fost la începutul lunii Aprilie la Washington să negocieze cu Pfizer. Ce şi cum au negociat, ce şi cum au implementat din ce au discutat/negociat acolo, nu se ştie – vedem doar efectele”, a scris, joi seară, pe Facebook,
Potrivit acestuia, unul dintre efecte este acumularea a aproape 100.000 euro dobânzi/zi.
“Domnul Rafila încă nu a explicat – şi nimeni nu l-a mai întrebat – de ce în 2023 nu a acceptat oferta Pfizer de a închide contractul la jumătate din preţul pe care trebuie să îl plătim acum. Sau celelalte opţiuni care erau disponibile – aşa cum au făcut 24 din 27 de state membre UE. Pentru că da, toate ţările cumpăraseră prea multe vaccinuri”, a mai transmis fostul ministru al Sănătăţii, care acuză că în spaţiul public se încearcă din nou să se arunce vina asupra sa.
Acesta reaminteşte că litigiul cu Pfizer este despre un contract din mai 2021.
“Scrie în cererea de chemare în judecată a Pfizer. Mandatul meu la Ministerul Sănătăţii se încheiase în aprilie 2021 – cu o lună înainte. Nici măcar un singur vaccin nu a fost contractat DE MINE pe toată perioada pandemiei. Nici măcar un singur vaccin Pfizer contractat IN TIMPUL MANDATULUI MEU nu a expirat sau nu a făcut obiectul vreunui litigiu cu Pfizer”, explică Vlad Voiculescu.
Acesta adaugă că toate vaccinurile contractate în mandatul său au fost contractate de premierul de atunci Florin Ciţu şi de Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul de atunci al campaniei de vaccinare.
“Mecanismul l-am explicat de sute de ori, dar îl mai explic: Cîţu îi spunea lui Gheorghiţă ce să cumpere, Gheorghiţă prin consilierul său din CNCAV spunea Comisiei Europene. Apoi, la expirarea perioadei de 5 zile în care România se mai putea răzgândi, contractul era valid. Eu aflam după alte 15-30-45 de zile”, a mai scris Vlad Voiculescu.
O instanţă belgiană a obligat, la începutul lunii aprilie, Polonia şi România să preia o livrare de vaccinuri COVID-19 în valoare de 1,9 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) produse de compania farmaceutică americană Pfizer. Potrivit comunicatului instanţei, România are de plătit aproximativ 600 de milioane de euro.
ROMATSA a fost notificată de către EUROCONTROL cu privire la instituirea, la data de 30 iunie 2026, a unei măsuri de poprire asigurătorie-executorie în cadrul unei proceduri de executare silită iniţiate de compania Pfizer Romania SRL împotriva statului român. Compania precizează că a fost contactată de casa de avocatură din Belgia care a asistat instituţia în situaţii similare, în vederea analizării opţiunilor legale disponibile, inclusiv a posibilităţii suspendării executării măsurii dispuse.
Totodată, menţionează că serviciile de navigaţie aeriană furnizate de ROMATSA se desfăşoară în condiţii normale, fără niciun impact asupra siguranţei, continuităţii sau calităţii serviciilor de trafic aerian.
Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, a prezentat în şedinţa de guvern de joi detalii despre situaţia creată prin poprirea impusă pe conturile ROMATSA ca efect al litigiului cu compania Pfizer, el arătând că, în această etapă, ROMATSA trebuie să îşi asigure reprezentarea juridică necesară pentru a se apăra în procedurile care privesc efectele popririi asupra fluxurilor financiare administrate prin EUROCONTROL.
Ministrul arată că blocarea conturilor nu a fost instituită pentru că ROMATSA ar fi parte în litigiul cu Pfizer şi menţionează că obiectivul ministerului este să apere interesele patrimoniale ale statului, să reducă riscul extinderii executării şi să găsim o soluţie compatibilă cu responsabilitatea fiscal-bugetară pe care România trebuie să o păstreze.
