Două femei, membre ale unui grup infracţional organizat care se ocupa cu dobândirea frauduloasă a cetăţeniei române de către persoane care invocau, în faţa autorităţilor, că au strămoşi români, furnizând acte falsificate în acest sens, au fost reţinute de către procurorii Parchetului general, care au propus arestarea preventivă a acestora. Ele pretindeau că au influenţă asupra unor funcţionari de la Autoritatea Naţională de Cetăţenie. Una dintre inculpate a fost prinsă în flagrant primind mii de euro pentru a ajuta un cetăţean străin să obţină cetăţenia.
Una dintre femeile reţinute are dublă cetăţenie, moldovenească şi română, şi a fost pusă sub acuzare pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, complicitate la fals în înscrisuri oficiale şi instigare la abuz în serviciu după ce a cerut bani unui cetăţean tunisian pentru a-l ajuta să obţină cetăţenia română, în baza unor acte false.
“La data data de 02.10.2025, inculpata i-a pretins unei persoane (martor) suma de 5000 de euro, necesară pregătirii dosarului pentru depunerea la Autoritatea Naţională de Cetăţenie (ANC) în vederea redobândirii cetăţeniei române, deşi cunoştea că acesta este cetăţean tunisian şi nu are ascendenţi născuţi pe teritoriile României Mari înainte de 1940. În acest sens, inculpata i-a creat martorului convingerea că are influenţă asupra funcţionarilor ANC şi l-a asigurat că la depunerea dosarului nu vor fi probleme, întrucât va fi însoţit de un avocat, iar cererea va fi primită de un funcţionar cu care are relaţii apropiate. Suma de bani, respectiv 5000 euro, a fost remisă la data de 06.11.2025 de către martor inculpatei şi unui cetăţean ucrainean”, se arată în documentele procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Anchetatorii au stabilit că, în perioada 7 noiembrie 2025-26 ianuarie 2026, femeia şi cetăţeanul ucrainean care au primit cei 5000 de euro au luat legătura cu persoane aflate pe teritoriul Ucrainei au falsificat actele de stare civilă ale bunicilor materni ai martorului, respectiv extrase din Registrul de Stat al actelor de stare civilă a cetăţenilor din Ucraina certificate de deces emise de autorităţile ucrainene.
“Menţionăm faptul că cetăţeanul ucrainean a efectuat mai multe deplasări din România în Ucraina, unde prin intermediul legăturilor sale a falsificat actele de stare civilă ale bunicilor martorului, respectiv actele de naştere, care să ateste în mod nereal că cei doi s-au născut anterior anului 1940, în regiunea, Odesa (regiunea Odesa nefiind inclusă în graniţele României Mari din perioada interbelică – n.n), actele de căsătorie ale bunicilor, actele de deces ale bunicilor martorului. La data de 26.01.2026, aceste acte plăsmuite au fost remise martorului, care a fost sprijinit ulterior, la data de 25.02.2026, în vederea depunerii cererii de redobândire a cetăţeniei române. La data de 18.11.2025, inculpata a determinat un funcţionar din cadrul Autorităţii Naţionale de Cetăţenie să înregistreze în evidenţele instituţiei un număr de 5 (cinci) cereri pentru redobândirea cetăţeniei române pentru un număr de 5 persoane, fără ca aceste persoane să se prezinte personal în faţa funcţionarului de la registratura autorităţii”, mai informează Parchetul.
A doua femeie pusă sub acuzare şi reţinută este acuzată de trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită, anchetatorii stabilind că în data de 23 aprilie 2026, ea a pretins martorului suma de 7500 de euro, pentru ea şi pentru funcţionari din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
“Inculpata a lăsat martorul să creadă că ar avea influenţă asupra membrilor din comisia pentru acordarea cetăţeniei din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, pe care îi va determina să urgenteze, până la finele anului 2026, procedura de soluţionare a unei cereri de redobândire a cetăţeniei române, depusă la ANC la data de 25.02.2026. La data de 28.07.2026, inculpata a fost prinsă în flagrant după ce primise de la persoana în cauză suma de 7500 euro”, transmite Parchetul.
Cele două femei au legătură cu un grup infracţional organizat constituit în anul 2022 de 7 cetăţeni ucraineni, majoritatea rezidenţi în România, grup sprijinit de mai mulţi avocaţi din Baroul Bucureşti, traducători şi/sau notari publici, potrivit procurorilor români care anchetează cazul. Membrii grupului organizat aveau acces direct sau prin intermediari la baze de date privind evidenţa populaţiei din Republica Moldova sau Ucraina unde există suspiciunea că se falsificau majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendenţe din cetăţeni români.
“Au existat situaţii când, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoţiţi de aceeaşi avocaţi, în unele situaţii originalele actelor de stare civilă (ce trebuiau prezentate pentru comparare, la ghişeu) având urme de tuş proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenţei unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar şi pe raza municipiului Bucureşti”, au stabilit procurorii.
Există suspiciunea că în cursul anului trecut au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetăţeniei române ce au legătură cu activitatea grupului infracţional organizat investigat, ulterior obţinerii cetăţeniei române solicitanţii obţinând acte de identitate româneşti, în special paşaportul ce atestă astfel fraudulos că sunt cetăţeni ai Uniunii Europene.
