“Nicio altă ţară din lume nu ar fi putut desfăşura o operaţiune ca aceasta”, a spus la o conferinţă de presă secretarul american al apărării, Pete Hegseth, adăugând că Statele Unite deţin “cea mai mare putere militară pe care lumea a văzut-o vreodată”, scrie agerpres.ro.
Au participat în total peste 125 de aeronave, inclusiv 7 bombardiere B-2, avioane de realimentare în zbor, avioane de recunoaştere şi avioane de vânătoare. Au fost lansate circa 70 de rachete de croazieră şi bombe ghidate, inclusiv 14 bombe anti-buncăr GBU-57.
Bombardierul invizibil “B-2 Spirit” cu rază lungă de acţiune a fost proiectat de SUA în timpul Războiului Rece pentru a penetra într-un spaţiu aerian inamic puternic apărat de sisteme antiaeriene şi pentru efectuarea de lovituri de precizie.
Aceste aeronave au lansat în noaptea de sâmbătă spre duminică 14 bombe anti-buncăr GBU-57 asupra a două instalaţii nucleare cheie ale Iranului, cele de Fordow şi Natanz. Împotriva unei a treia instalaţii nucleare, cea de Isfahan, au fost folosite rachete de croazieră Tomahawk lansate de pe submarine.
Potrivit şefului Statului Major al armatei americane, generalul Dan Caine, acesta a fost cel mai mare raid cu bombardiere B-2 din istoria SUA, precum şi cea mai lungă misiune în care au fost utilizate aceste bombardiere, după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001.
Deşi atacul efectiv s-a desfăşurat în noaptea de sâmbătă spre duminică, operaţiunea a început de fapt vineri noaptea, când avioanele au decolat din SUA de la baza aeriană Whiteman, din statul Missouri. Unele au zburat spre vest, în direcţia bazei de pe insula Guam din Pacific, într-o tactică diversionistă care să lase Iranului impresia că nu urma un atac, dar celelalte avioane s-au îndreptat către est, cu comunicaţii minime, pentru a evita detectarea, într-un zbor care a durat aproximativ 18 ore.
Sâmbătă seară, în jurul orei 21:00 GMT, un submarin american a lansat peste 20 de rachete de croazieră Tomahawk asupra instalaţiilor nucleare din Isfahan, în timp ce avioanele americane de atac intrau în spaţiul aerian al Iranului.
Au fost folosite mai multe tactici diversioniste pentru a deruta antiaeriana iraniană, inclusiv lansarea de momeli, iar avioane de vânătoare invizibile (F-22 şi/sau F-35) s-au poziţionat în faţa formaţiunii avioanelor de atac pentru a detecta şi neutraliza eventuale avioane de vânătoare inamice şi ameninţările cu rachete sol-aer, a explicat generalul Dan Caine.
La ora 22:40 GMT, avioanele B-2 au lansat primele două bombe penetrante GBU-57 asupra uzinei nucleare subterane de la Fordow, cea mai bine protejată instalaţie iraniană de îmbogăţirea a uraniului, situată la circa 80 de metri sub un munte. Atacurile au continuat şi ultimele ţinte au fost lovite la ora 23:05 GMT.
După finalizarea bombardamentului, avioanele americane au părăsit spaţiul aerian iranian fără pierderi şi fără ca măcar sistemele antiaeriene iraniene să fi deschis foc asupra lor. “Avioanele de vânătoare iraniene nu au decolat şi se pare că sistemele lor de rachete sol-aer nu ne-au detectat prezenţa”, a mai spus generalul american.
În tot acest timp, preşedintele american Donald Trump a asistat la desfăşurarea operaţiunii din “Situation Room”, camera de criză de la Casa Albă, unde a ajuns sâmbătă după-amiaza după ce a petrecut ziua jucând pe terenul său de golf din New Jersey.
Planificarea operaţiuni a durat mai multe luni, în timp ce continuau negocierile prin care Washingtonul căuta să determine Teheranul să renunţe la programul său de îmbogăţire a uraniului.
Israelul, o putere nucleară neoficială, desfăşoară de vinerea trecută o intensă campanie de bombardamente asupra Iranului, dar implicarea SUA era necesară pentru neutralizarea instalaţiilor nucleare iraniene amplasate în subteran, în special uzina de la Fordow, armata israeliană neavând bombe anti-buncăr suficient de puternice.
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a insistat că a fost vorba despre un atac chirurgical împotriva programului nuclear iranian, fără impact asupra trupelor sau civililor. “Această misiune nu a fost menită să conducă la o schimbare de regim (în Iran). Preşedintele (Trump) a autorizat o operaţiune de precizie pentru a neutraliza ameninţările la adresa intereselor noastre naţionale reprezentate de programul nuclear iranian şi pentru a apăra trupele noastre şi aliatul nostru, Israelul”, a indicat Hegseth.
“Operaţiunea planificată de preşedintele Trump a fost curajoasă şi strălucită, arătând lumii că descurajarea americană a revenit. Când acest preşedinte vorbeşte, lumea ar trebui să asculte”, a mai susţinut secretarul american al apărării.
Într-un discurs către naţiune rostit sâmbătă seară, Trump a spus că Iranul trebuie acum să aleagă între “pace sau o tragedie mai mare decât cea pe care aţi văzut-o în ultimele opt zile”, de când se desfăşoară bombardamentele israeliene. El a susţinut că principalele instalaţii nucleare iraniene au fost “complet distruse”.
Totuşi, un purtător de cuvânt al armatei israeliene a afirmat că Israelul încă evaluează daunele provocate acestor instalaţii nucleare, mai ales la uzina de îmbogăţire a uraniului de la Fordow. De asemenea, încă nu este clar dacă Iranul a reuşit să retragă de acolo uraniu îmbogăţit pe care să-l fi pus la adăpost în altă parte.
