Foarte mulţi părinţi nu sunt de acord ca fiii şi fiicele lor să participe, la şcoală, la ore de educaţie pentru sănătate, din cauză că adulţii se tem că la aceste ore se discută despre sex, afirmă dr. Andreea Ştefănescu, medic specialist ATI şi expert al Centrului de Cercetare, Educaţie şi Comunicare pentru Sănătate Publică. Ea arată că ar fi nevoie de modificări care să permită medicilor de medicină şcolară să interacţioneze mai mult cu elevii.
“Foarte mulţi părinţi nu dau acordul pentru orele de educaţie pentru sănătate, pentru că se gândesc că la orele respective se face educaţie sexuală. Să ştiţi că nimeni nu vorbeşte despre educaţie sexuală decât atunci când – deşi şi asta ar trebui făcută şi ar fi ceva normal – dar părinţii au această frică de a lăsa copilul. Sunt părinţi care nu lasă copilul să fie cântărit la începutul anului şi la sfârşitul anului. Cel puţin în Bucureşti, medicii de medicină şcolară fac nişte statistici care sunt îngrijorătoare, spre exemplu 45% dintre liceenii de clasa a 12-a sunt supraponderali sau obezi. Un procent extrem de mare. Sunt părinţi care nu îi lasă pe medici să cântărească acei copii”, a afirmat dr. Andreea Ştefănescu, marţi seară, la Medika TV.
Ea a precizat că experienţa pe care o are după ce a promovat în şcolile din Capitală un proiect privind stilul de viaţă sănătos i-a arătat că medicii de medicină şcolară se lovesc de anumite bariere ale birocraţiei.
“Eu cred că educaţia în şcoală ar trebui făcută şi de către medicii de medicină şcolară. În Bucureşti se întâmplă asta, dar nu peste tot. De ce? Pentru că nu există o comunicare între instituţii. Pentru că medicul de medicină şcolară, de exemplu, nu are acel GDPR. Şi el vede copilul doar în cabinet. Educaţia şi lecţiile pe care ar putea să le facă, se fac cu acordul părinţilor. (…) Dacă ar fi o colaborare între instituţii, atunci când părintele semnează GDPR-ul pentru şcoală, ar semna şi pentru medicină şcolară, ar fi foarte simplu”, a explicat Andreea Ştefănescu.
