„În acordarea concediilor medicale există foarte multe măsuri care, din punctul meu de vedere, sunt menite de fapt să descurajeze. În cazul gravidei, noi acum cerem adeverinţă lunar, şi există legislaţie de protecţie a gravidei. Ei bine, gravida trebuie să aducă adeverinţă lunar, de la angajator, că ce, că e gravidă, că e angajat.
Pe de altă parte, dacă o mămică are copilul bolnav, ea poate să primească concediu medical doar de la medicul care îngrijeşte copilul, de foarte multe ori mămica nu are acelaşi medic de familie cu copilul. Iată, prima zi nu se acordă.
Pe oncologie este acordat doar de medicul oncolog, absolut în regulă, dar, de exemplu, există situaţia, pe anumite patologii cardio-vasculare cum ar fi de exemplu, post-infarct sau angină pectorală, în care pacientul respectiv poate să primească concediu medical pe cod 13 doar de la medicul cardiolog iar durata concediului poate să fie un an, un an şi jumătate, foarte mult. Până aici totul pare în regulă, problema este ce te faci dacă ai nevoie de un astfel de concediu, oare câţi medici cardiologi au convenţie pentru eliberarea concediului?
Nu vă mai spun ce ping-pong facem cu pacienţii atunci când au o problemă ortopedică, pentru că, de cele mai multe ori un pacient cu patologie ortopedică, cu o fractură, sau ce are el are nevoie cel mai probabil de concediu mai multe săptămâni, să nu zic mai multe luni. Şi începe o nebunie cu biletele de trimitere, cu cine îi dă concediu, ortopedul îi dă o bucată, stai, cine-i mai dă cealaltă bucată, şi ne învârtim în jurul cozii ca şi cum nu am şti că pacientul, pentru fractura x are nevoie să stea o lună încheiată în aparat gipsat sau poate şi mai mult şi nu se poate deplasa.
Nicidecum eliberarea de concedii medicale nu este armonizată cu evoluţia firească a bolilor, nu mai zic când apar complicaţii că nu poţi să te gândeşti şi la asta. Dar atunci când tu ştii că o varicelă ţine cel puţin 10 zile, că nu prea are el cum să facă cruste mai repede, de ce eu pot să-i dau numai 7 zile? Bun, să-l verific, cum îi ies bubele sau cum să-l verific”, a explicat Dr. Daciana Toma.
Dr. Daciana Toma a explicat că prioritatea guvernanţilor nu este să îngrijească pacienţii corect, ci să ieşim bine la datele statistice. Un raport OECD din 2024 dărâmă însă teoria abuzului de concedii medicale în România. Raportul ne plasează într-un top 26 pe ultimul loc, în rândul statelor cu cele mai puţine zile de concediu medical luate de populaţie. Cele mai multe zile de concediu medical sunt luate în statele unde există o bună stare de sănătate a populaţiei, precum Norvegia şi Finlanda. Controalele care s-au făcut până acum la medicii de familie, spune Daciana Toma, au fost pe criterii administrative, nu pe raţiunile medicale pentru care a fost dat concediul.
„Cel mai mare număr de concedii medicale apar în ţări în care datele de sănătate sunt foarte bune. Nu ai cum să nu observi acest lucru. Noi suntem pe ultimele locuri în ceea ce priveşte starea de sănătate, avem cele mai puţine concedii medicale, Norvegia, Finlanda au o stare de sănătate foarte bună, nu? Ele sunt date ca exemple întotdeauna şi nu-şi fac o problemă cu faptul că au foarte multe zile de concediu.
Faptul că nu-ţi iei concediu medical nu înseamnă că gripa se opreşte, este ceea ce eu am spus mereu, faptul că a nu asuma patologia, boala pe care o persoană o are nu înseamnă că boala aceea trece mai repede. Astăzi era o întrebare pe listele noastre de discuţii: câte zile am voie să dau la un pacient cu varicelă? Un pacient adult. Maximum şapte deşi oriunde o să citeşti că varicela nu trece în şapte zile, şi şi aceste 7 zile le dau patru cu trei că nu ai voie altfel şi prima zi nu i se plăteşte, că nu e urgenţă. Omul acela nu e vinovat că a făcut varicelă.
Dar iată cum noi ne gândim la date statistice, la câte zile de concediu dăm dar nicidecum prioritatea guvernanţilor nu e să îngrijească corect pacientul, ci să ieşim la nişte date statistice, dar nu ştiu la care pentru că acest raport dă peste cap tot circul cu care s-a defilat anul trecut, cred că de acum doi ani a început tot circul cu concediile medicale, cu câte zile, cu câte file. Nu ai cum să nu te gândeşti, de vreme ce există nişte boli care au nevoie, partea de tratament presupune izolare la domiciliu, repaos fizic, nu ai cum să nu te gândeşti că omul acela are nevoie de concediu medical.
Mereu am spus, dacă există o suspiciune că un medic abuzează, că dă nejustificat concedii medicale trebuie verificat exact ce se întâmplă acolo. Pe de altă parte, controlează, nu au decât să controleze, dacă chiar au suspiciuni, partea de gândire medicală, justificarea medicală a acordării unui concediu medical.
Până acum, din tot ce ştiu de la colegi care au trecut prin astfel de controale, amenzile s-au dat pe faptul că nu au avut adeverinţa de la angajator pentru pacientul respectiv, faptul că nu au pus nu ştiu ce bifă, deci niciodată nu au primit amenzi pe partea medicală, adică toată presiunea asta care este pusă pe noi cu concediile medicale de fapt se bazează pe lucruri administrative şi niciodată criteriile administrative nu au influenţat în bine starea de sănătate a naţiei”, a explicat pentru News.ro dr. Daciana Toma.
Un raport OECD pentru anul 2024 arată că România este pe locul 26 într-un top al numărului de zile de concediu medical luate pe an, cu o medie de numai o zi. La polul opus, cu cele mai multe zile de concediu medical pe an sunt ţări precum Norvegia, Finlanda, Spania şi Slovenia, urmate de Portugalia, Franţa, Belgia, Germania şi Austria. Tendinţa pacienţilor este să îşi ia concediu medical, fără conteze pentru ei dacă primele zile din acest concediu sunt plătite sau nu. De exemplu, în Portugalia primele trei zile de concediu medical nu sunt plătite, iar apoi angajaţii iau, pentru următoarele zile, 55% din salariu. Şi cu toate acestea au o medie de 4.1 săptămâni de concediu medical pe an.
Concediul medical în Europa, în săptămâni/an, conform datelor OECD din 2024.
1. Norvegia: 5.9
2. Finlanda: 5.0
3. Spania: 4.9
4. Slovenia: 4.7
5. Portugalia: 4.1
6. Franţa: 4.1
7. Belgia: 3.6
8. Germania: 3.6
9. Austria: 3.3
10.Suedia: 3.3
11.Cehia: 3.1
12.Olanda: 2.7
13.Croaţia: 2.4
14.Estonia: 2.2
15.Letonia: 2.2
16.Elveţia: 2.2
17.Danemarca: 2.1
18.Polonia: 1.7
19.Luxemburg: 1.6
20.Lituania: 1.5
21.Slovacia: 1.4
22.Italia: 0.9
23.Ungaria: 0.8
24.Bulgaria: 0.4
25.Grecia: 0.2
26.România: 0.1
