Şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară şi Transplant a UMF “Carol Davila” de la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti – Floreasca şi preşedintele Societăţii Române de Chirurgie Cardiovasculară, Horaţiu Moldovan, a afirmat că utilizarea donatorilor în moarte circulatorie reprezintă noua direcţie în dezvoltarea transplantului la nivel internaţional. El a precizat că acest concept se referă la pacienţii aflaţi în curs de resuscitare, iar, în cazul în care procedura nu are şanse de reuşită, aceştia pot deveni donatori de organe, nefiind în moarte cerebrală.
Horaţiu Moldovan a vorbit, luni seară, la Medika TV, despre prelevările de organe de la pacienţii aflaţi în moarte circulatorie, concept care nu este implementat în România.
”Utilizarea donatorilor în moarte circulatorie este noua direcţie în dezvoltarea transplantului la nivel internaţional şi în urmă cu doi ani a existat în România un congres internaţional de anvergură, organizat de Asociaţia Română de Transplant Romtransplant, în colaborare cu European Society of Organ Transplantation-ESOT, tocmai cu această temă, de a identifica şi tehnicile de identificare, criteriile de identificare, tehnologiile de prezervare a organelor de la donatorii aflaţi în moarte circulatorie”, a afirmat Horaţiu Moldovan.
El a explicat că este vorba de pacienţii care suferă un stop-cardiocirculator şi sunt în curs de resuscitare.
”Pacientul în curs de resuscitare nu este, din punct de vedere medical şi nici din punct de vedere juridic, un pacient decedat. Este un pacient încă în viaţă. În situaţia însă în care şansele de rezolvare prin resuscitare se epuizează, atunci el poate deveni donator de organe, nefiind în moarte cerebrală. Dincolo de resuscitarea standard pe care multă lume o cunoaşte prin respiraţie artificială, prin masaj cardiac, în ultimii ani s-a dezvoltat foarte mult şi utilizarea dispozitivelor de circulaţie extra-corporală de lungă durată, aşa-numitele dispozitive ECMO care se implantează în spitale, în secţii de terapie intensivă sau în unităţile de primiri urgenţe, dar şi în stradă. Deja există echipe, mai ales în străinătate mă refer, care implantează sisteme ECMO în stradă, la faţa locului. Deci apare o categorie de pacienţi care sunt resuscitaţi fie prin metode clasice, fie folosind dispozitive de circulaţie extra-corporală de lungă durată ECMO, la care se dovedeşte că nu există un potenţial de reversibilitate”, a detaliat Horaţiu Moldovan.
El a precizat că aceşti pacienţi rămân dependenţi de acele dispozitive şi nu mai pot fi recuperaţi.
”Ei rămân dependenţi de aceste dispozitive şi sunt criterii medicale care arată că nu mai pot fi recuperaţi. Aceşti pacienţi pot deveni, în anumite condiţii, donatori de organe. Aceştia sunt donatorii de organe în moarte circulatorie, consideraţi. Desigur, pentru a putea face prelevări de la aceşti pacienţi este vorba de stabilirea de criterii. Este vorba, desigur, de rezolvarea problemei din punct de vedere ştiinţific şi medical, dar pe de altă parte, este şi problema legislaţiei care trebuie adaptată, care să ne permită, ceea ce în România încă nu s-a făcut”, a afirmat Horaţiu Moldovan.
