Ministrul Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, răspunde acuzaţiilor unor „domni din cauza cărora România a pierdut 458,7 milioane Euro”, potrivit cărora „de vină sunt Bolojan, Gheorghiu şi Pîslaru”, afirmând că este „pur şi simplu nesimţire” să pui „responsabilitatea ratării unor reforme” în sarcina unui guvern care a avut la dispoziţie „o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025) pentru a repara ani de delăsare”.
“O parte din domnii din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane Euro acuză azi că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu şi Pîslaru. Să pui responsabilitatea ratării unor reforme în sarcina unui guvern care a avut la dispoziţie o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025) pentru a repara ani de delăsare, este pur şi simplu nesimţire”, afirmă Dragoş Pîslaru pe Facebook.
Demnitarul arată că, potrivit aranjamentelor operaţionale iniţiale, reformele în cauză din cererea de plată 3 “trebuiau finalizate în trimestrul 1 2023”.
“Cererea 3 a fost depusă, cu 9 luni întârziere, 15 decembrie 2023, sub prim-ministrul Marcel Ciolacu. Au întârziat. La momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu şi-a asumat sub semnătură oficială în faţa Comisiei Europene faptul că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător. Au minţit. Comisia a verificat documentele şi a constatat că reformele în cauză nu erau îndeplinite corespunzător. A urmat o perioadă de 1 an şi 5 luni în care guvernele vremii au avut timp de remediere şi justificare, dar de fapt au amânat şi tergiversat. Au evitat reformele. Comisia a constatat că nu mişcă nimic şi a decis în mai 2025 suspendarea parţială a plăţii pentru cele 4 reforme – pensiile speciale, AMEPIP şi numirile în CA-uri din domeniul energiei şi transporturilor. Au încasat-o peste bot şi s-a aflat şi public”, explică Pîslaru.
Ministrul adaugă că ulterior România a primit un termen de 6 luni pentru a repara problemele, până la 28 noiembrie 2025.
“Când Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025, timpul rămas era extrem de scurt. Practic, am avut doar câteva luni pentru a încerca să reparăm întârzieri acumulate în ani de zile. Am reparat cât s-a putut”, a precizat Pîslaru.
Ministrul afirmă că problemele principale ce trebuiau rezolvate vizau pensiile speciale: responsabil – Ministerul Muncii; operaţionalizarea AMEPIP: responsabil – Secretariatul General al Guvernului, guvernanţa companiilor de stat din energie: responsabil – Ministerul Energiei; guvernanţa companiilor de stat din transporturi: responsabil – Ministerul Transporturilor.
“În unele domenii am reuşit să facem progrese. În altele, întârzierile erau atât de mari încât nu mai puteau fi reparate complet în câteva luni. Cu un efort diplomatic la nivel înalt şi cu un excepţional efort la nivel tehnic, am reuşit să recuperăm 350,7 milioane Euro care erau iniţial suspendaţi. De ce am pierdut însă 458,7 milioane Euro? Pentru că pensiile speciale au fost amânate de 6 ori din cauza judecătorilor CCR numiţi politic. Pentru că AMEPIP trebuia să fie un organism independent, însă politicienii au ales să îl populeze cu sinecuri. Pentru că AMEPIP, dacă ar fi fost operaţional cu adevărat, trebuia să ardă cu amenzi pe toate instituţiile care nu respectau legea (OUG 109) şi nu organizau concursuri pe bune. Pentru că dacă am fi avut reformă, s-ar fi deranjat băieţii deştepţi din companiile de stat. Pentru că în companiile din energie şi transporturi, politicienii au trimis tot pilele de la partid, în loc să organizeze selecţii corecte şi transparente, bazate pe profesionalism şi integritate. Asta este realitatea”, afirmă Dragoş Pîslaru.
Ministrul conchide că aşa “reiese din documentele oficiale ale Comisiei Europene, pe care, în lumina acuzaţiilor foarte “inspirate” venite de la cei care au îngropat PNRR”, a decis să le publice deschis, pe site-ul Ministerului: https://mfe.gov.ro/decizia-finala-a-comisiei-europene…/. “Pentru că românii au dreptul să ştie adevărul”.
