Președintele României, Nicușor Dan, afirmă, într-un interviu acordat sâmbătă postului BBC, că nu există dubii că drona care a lovit un bloc de locuințe din Galați este una rusească de tip Geran-2 și că aceasta a ajuns pe teritoriul românesc în urma unui incident legat de un atac asupra portului ucrainean Reni, în zona Dunării. În cadrul interviului, președintele Dan nu a exclus posibilitatea expulzării ambasadorului rus în cazul în care ar mai avea loc incidente de acest gen.
‘În primul rând, suntem siguri că a fost vorba de o dronă rusească de tip Geran-2. Putem afirma acest lucru cu certitudine deoarece o altă dronă de același tip a aterizat aici acum patru sau cinci săptămâni fără să explodeze’, a declarat președintele, explicând că analiza fragmentelor recuperate confirmă identificarea. ‘După ce am comparat rămășițele dronei care a explodat ieri cu cele recuperate acum o lună, am constatat că sunt complet identice’, a adăugat el.
Șeful statului român a precizat că drona făcea parte dintr-un atac mai amplu. ‘Îi cunoaștem traiectoria de zbor. De fapt, aceasta făcea parte dintr-un roi de 43 de drone care au atacat portul Reni’, a spus el, subliniind că una dintre drone a fost deviată de apărarea ucraineană și a intrat ulterior în spațiul aerian românesc.
La insistența BBC, Nicușor Dan a confirmat că episodul nu a reprezentat o țintire directă a României, ci a fost rezultatul intervenției ucrainene împotriva dronei rusești, dar a precizat că afirmațiile venite din partea președintelui rus, Vladimir Putin, referitoare la proveniența dronei sunt false. ‘Putem afirma cu certitudine că a fost o dronă rusească Geran-2’, a subliniat Dan.
În ceea ce privește reacția diplomatică a Bucureștiului la incident – închiderea Consulatului general al Federației Ruse la Constanța și expulzarea consulului general – Nicușor Dan a subliniat că situația a devenit una periculoasă pentru civili și că vor urma măsuri suplimentare dacă incidentele continuă.
‘Este un avertisment dat părții ruse și sper că vor înceta, dacă nu, vor fi alte măsuri pe care le vom lua împotriva lor’, a spus președintele, adăugând, când a fost întrebat explicit despre posibile acțiuni diplomatice: ‘Expulzarea ambasadorului, de exemplu. Există o ierarhie diplomatică a măsurilor’.
Întrebat despre sprijinul pe care îl așteaptă din partea NATO, președintele a explicat că România are nevoie de ajutor temporar pentru protejarea celor aproximativ 60 de kilometri de frontieră de pe Dunăre până la consolidarea propriilor capacități militare. ‘Ceea ce solicităm partenerilor noștri este o asistență temporară pentru cei 60 de kilometri de frontieră de-a lungul Dunării’, a declarat el. În ceea ce privește sprijinul american, acesta a relevat că SUA au furnizat deja României echipamente special pentru cei 60 de kilometri de frontieră. ‘Așadar, dispunem de echipamente americane, dar doar pentru o porțiune a frontierei, nu pentru întreaga frontieră’, a precizat Nicușor Dan.
Întrebat dacă România se poate angaja în creșterea alocărilor pentru NATO, pe fondul presiunilor venite în special din partea SUA, președintele României, Nicușor Dan, a explicat că, în urmă cu două săptămâni, la summitul B9 de la București, format din cele nouă state ale flancului estic al NATO, la care au fost invitate și țările nordice și organizat în perspectiva summitului NATO de la Ankara, s-a convenit continuarea creșterii finanțării pentru apărare, transformarea acestor fonduri în capacități concrete și, foarte important, dezvoltarea industriei militare în fiecare dintre țările respective.
