Drone ucrainene au pătruns în ultimele săptămâni în spațiul aerian al țărilor baltice, semănând confuzie și amplificand tensiunile cu Rusia într-un moment în care angajamentul SUA față de ‘securitatea colectivă’ a NATO este pus sub semnul întrebării, comentează miercuri Reuters într-o amplă analiză.
Aceste incursiuni în spațiul aerian au avut loc pe fondul eforturilor Ucrainei de a aplica lovituri cât mai puternice Rusiei, la peste patru ani de la invazia pe scară largă a Moscovei, prin utilizarea unor drone explozive vizând porturile rusești din regiunea Mării Baltice, care gestionează aproape 40% din exporturile naționale de petrol și gaze.
În majoritatea cazurilor, Kievul și statele baltice au confirmat că dronele rătăcite sunt ucrainene, dar au acuzat Rusia că le-a făcut să devieze de la traiectoria de zbor prin utilizarea unor sisteme de război electronic care bruiază sau falsifică semnalele.
Astfel de dispozitive sunt utilizate pe scară largă deopotrivă de Rusia și Ucraina pentru a perturba traiectoria dronelor și a rachetelor adversarului.
Rusia a sugerat că statele baltice ar permite Ucrainei utilizarea spațiului lor aerian pentru a lansa atacuri asupra unor ținte rusești. Statele baltice și Ucraina neagă acest lucru.
Statele baltice membre ale NATO – Lituania, Letonia și Estonia – sunt susținătoare fervente ale Kievului și acuză Rusia de utilizarea unui limbaj provocator pentru a le intimida în speranța că vor convinge Ucraina să-și înceteze atacurile.
‘Se agață cu disperare de orice ocazie pentru a diviza lumea occidentală și pentru a pune o presiune mai mare pe Ucraina, astfel încât aceasta să nu mai lanseze acest gen de atacuri’, a declarat ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, într-un interviu telefonic.
Cele mai multe drone nu au provocat pagube, prăbușindu-se în câmp deschis sau ieșind din spațiul aerian baltic, dar se simte o neliniște crescândă.
Un avion militar al NATO a doborât o presupusă dronă ucraineană în Estonia pe 19 mai, într-un incident despre care NATO a declarat pentru Reuters că a fost prima dată când o misiune a aviației sale militare din țările baltice a ‘lansat o rachetă în apărarea Alianței’ de la aderarea celor trei state în 2004.
În 20 mai, parlamentarii lituanieni au fost nevoiți să se adăpostească în buncăre, pe măsură ce o dronă se apropia de Vilnius. A doua zi, a fost emisă o alertă aeriană în nordul Lituaniei.
‘Nivelul de amenințare este în creștere. Drone vin spre noi. Sunt ucrainene, dar unele sunt încărcate cu material exploziv și pot lovi obiective civile. Trebuie să protejăm oamenii’, a declarat pentru Reuters ministrul lituanian al apărării, Robertas Kaunas.
Asta Skaisgiryte, consilierul pentru politică externă al președintelui Lituaniei, a declarat că țările baltice se confruntă în prezent cu o fază deosebit de intensă, din cauza progreselor înregistrate de Ucraina în domeniul războiului cu drone, ceea ce face ca atacurile sale cu drone cu rază lungă de acțiune să fie mai puternice.
Ea a afirmat că este posibil ca Rusia să redirecționeze în mod deliberat dronele pentru a zbura în statele vecine.
Mai multe drone au intrat nedetectate în spațiul aerian baltic, evidențiind lacune în apărarea antiaeriană de la granița NATO cu Rusia și Belarus.
Șefa guvernului Letoniei, Evika Silina, a fost nevoită să demisioneze după ce și-a concediat ministrul apărării, acuzându-l de deficiențe în protejarea aeriană a țării.
În pofida sprijinului fără echivoc acordat Ucrainei, oficialii estonieni au transmis Kievului că încălcările spațiului aerian nu sunt de ajutor și au declarat că se așteaptă ca Ucraina să-și controleze mai bine dronele.
O sursă militară ucraineană a declarat că este în curs de desfășurare o anchetă ‘serioasă’ pentru a stabili modul în care Rusia determină dronele ucrainene să devieze de la traiectoria lor de zbor și să pătrundă în spațiul aerian baltic.
O sursă militară suedeză de rang înalt a declarat că Ucraina și-ar trimite în mod deliberat dronele în apropierea frontierei baltice cu Rusia, folosind-o ca pe un fel de scut, știind că Rusia nu ar dori să tragă pe teritoriul NATO și să riște o confruntare directă.
Ministerul ucrainean de Externe neagă însă aceasta, acuzând Rusia că bruiază semnalul dronelor pentru a le îndrepta în mod deliberat spre țările baltice și a afirmat că Kievul alege trasee de zbor care reduc la minimum orice amenințare la adresa aliaților săi baltici.
‘Avem informații (de la servicii) conform cărora Rusia acționează în mod deliberat în acest sens; nu este vorba doar de simple acuzații din partea noastră’, a declarat Gheorghi Tihii, purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean.
Ambasadele Rusiei din Vilnius și Stockholm nu au răspuns la solicitări de comentarii din partea Reuters cu privire la acest material de presă.
Ambasadorul Rusiei la ONU a declarat săptămâna trecută într-o reuniune a Consiliului de Securitate că Moscova deține informații conform cărora Ucraina ar plănui să lanseze drone militare de pe teritoriul Letoniei și al altor state baltice și a avertizat că Rusia va riposta.
Deși reprezentantul Letoniei a respins afirmațiile sale, calificându-le drept o ‘pură ficțiune’, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a insistat, susținând că Riga ar fi acceptat acest aranjament, chiar dacă se teme că va deveni ‘victimă a loviturii de represalii’ din partea Moscovei.
Linas Kojala, șeful Centrului de studii de geopolitică și securitate cu sediul la Vilnius, a declarat că există riscul unui calcul greșit accidental din cauza acțiunilor ‘provocatoare’ ale Rusiei.
‘Tensiunile sunt mari, există riscul unei escaladări neintenționate’, a declarat el pentru Reuters.
Deși politicienii europeni consideră Rusia o amenințare majoră, SUA – care reprezintă cea mai mare putere militară a NATO, cu zeci de mii de soldați în Europa – au transmis în ultimul timp semnale contradictorii cu privire la angajamentul lor față de apărarea continentului european.
Președintele Donald Trump a sugerat că Statele Unite ar putea chiar să părăsească NATO, iar Washingtonul a anunțat luna aceasta că amână desfășurarea de trupe în Polonia, însă câteva zile mai târziu a anunțat că va trimite totuși 5.000 de soldați suplimentar.
Un oficial din domeniul securității dintr-o țară baltică a declarat, sub rezerva anonimatului, că agenția sa consideră retorica Rusiei ca fiind destinată în principal publicului intern, pentru a atrage atenția asupra ‘europenilor belicoși’. ‘Vor să ascundă faptul că, de fapt, au dificultăți în a face față atacurilor cu drone ucrainene’, a declarat oficialul respectiv. ‘Din punctul nostru de vedere, situația de securitate din regiune nu s-a schimbat’, susține el.
