Siguranța pacientului este o responsabilitate comună, care înseamnă o informare corectă, comunicare deschisă și colaborare între pacienți, aparținători și profesioniștii din domeniul sănătății, a declarat joi, pentru AGERPRES, medicul-șef al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Bihor, dr. Nicolae Călin Sonea.
‘Cu ocazia Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului, Direcția de Sănătate Publică Bihor subliniază importanța prevenirii erorilor medicale, a reducerii riscurilor asociate îngrijirilor de sănătate și a promovării unei culturi a siguranței în toate unitățile sanitare. Transmitem tuturor pacienților, familiilor acestora și profesioniștilor din sănătate un mesaj de solidaritate și responsabilitate comună pentru o îngrijire medicală mai sigură’, a transmis reprezentantul DSP Bihor.
Potrivit acestuia, siguranța pacientului nu înseamnă doar ‘să nu greșească medicul’. Înseamnă un întreg sistem de măsuri de siguranță: identificarea corectă a pacientului, comunicarea, consimțământul informat, medicamentele, intervențiile, sterilizarea, prevenirea infecțiilor, transferul între secții, monitorizarea și raportarea incidentelor.
‘Un pacient poate fi afectat nu doar de boala pentru care se află la spital, ci și de o eroare de medicație, o infecție asociată îngrijirilor medicale, o întârziere în diagnostic sau o comunicare greșită. De aceea, siguranța pacientului este o responsabilitate comună’, a menționat medicul.
Pacientul are dreptul să pună întrebări, să semnaleze orice problemă și să-și dea consimțământul informat pentru intervențiile medicale.
Siguranța pacientului începe cu administrarea corectă a medicamentelor – medicamentul potrivit, în doza și la momentul potrivit -, evitarea confuziilor între medicamente cu denumiri asemănătoare și verificarea alergiilor sau a posibilelor interacțiuni medicamentoase.
Un alt aspect esențial este prevenirea infecțiilor, prin igiena mâinilor, sterilizarea instrumentarului și respectarea regulilor de igienă în spitale și cabinete medicale.
La fel de importantă este comunicarea corectă, de la identificarea pacientului și transmiterea exactă a informațiilor între membrii echipei medicale până la explicarea tratamentului și a eventualelor riscuri.
Siguranța înseamnă și prevenirea accidentelor, prin reducerea riscului de cădere, mai ales în cazul pacienților vârstnici, supravegherea celor vulnerabili și utilizarea corectă a aparaturii medicale.
Nu în ultimul rând, pacientul trebuie să-și cunoască și să-și exercite drepturile: să fie informat despre diagnostic și tratament, să-și dea consimțământul informat, să beneficieze de confidențialitatea datelor medicale și să poată pune întrebări sau semnala orice problemă.
‘Respectarea protocoalelor, comunicarea eficientă între cadrele medicale și informarea corectă a pacienților sunt esențiale pentru acordarea unor îngrijiri medicale sigure și de calitate’, a subliniat medicul.
Ziua Mondială a Siguranței Pacientului, sărbătorită anual în data de 17 septembrie, are ca temă în acest an ‘Îngrijiri sigure pentru bolile netransmisibile’ (Safe care for life! – ‘Îngrijiri sigure pentru viață!’).
Conform unui comunicat al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) București, la nivel global, 1 din 10 pacienți suferă prejudicii în timpul îngrijirilor medicale, iar aproximativ jumătate dintre aceste prejudicii sunt considerate prevenibile.
Sursa citată precizează că persoanele cu boli netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul sau bolile respiratorii cronice, au nevoie de îngrijire și monitorizare pe termen lung, ceea ce poate crește riscurile pentru siguranța pacientului.
Reducerea acestor riscuri presupune servicii medicale mai sigure, o bună coordonare a îngrijirilor și implicarea activă a pacienților în propria îngrijire și în identificarea soluțiilor potrivite nevoilor lor.
‘Evenimentul din acest an subliniază, de asemenea, importanța implicării persoanelor care trăiesc cu boli netransmisibile în propria îngrijire și în proiectarea și furnizarea serviciilor de sănătate. Persoanele cu boli netransmisibile trebuie privite nu doar ca pacienți, ci ca parteneri activi în identificarea riscurilor pentru siguranță și în dezvoltarea unor soluții adaptate nevoilor lor’, se mai arată în comunicat.
