După 18 ani de așteptare și promisiuni amânate, România și Bulgaria au spart, în sfârșit, zidul Schengen. Iar efectele s-au simțit ca o explozie economică: miliarde de euro salvați, livrări accelerate, frontiere devenite doar o linie imaginară pe hartă. Un raport oficial al Comisiei Europene confirmă: integrarea deplină a celor două țări în spațiul Schengen a revigorat economia UE și a întărit securitatea granițelor. O victorie istorică și un restart pentru întreaga regiune.
Integrarea deplină a Bulgariei şi României în spaţiul Schengen, la 1 ianuarie 2025, a îmbunătăţit semnificativ economia UE, conform raportului din 2025 privind starea spaţiului Schengen, publicat miercuri de Comisia Europeană, potrivit BTA; citează Agerpres.
Cele două ţări ar urma să economisească miliarde de euro în costuri
La începutul lui 2025, ambele ţări au aderat deplin la Schengen, după un proces care a durat 18 ani. Înaintea renunţării la controalele interne de frontieră, companiile din Bulgaria şi România plăteau miliarde de euro pe an din cauza creşterii costurilor logistice, a întârzierii livrărilor, a preţurilor ridicate pentru combustibili şi a salariilor pentru transportatori.
Documentul arată că anul trecut au fost luate multe decizii pentru întărirea Schengen, pentru a proteja frontierele externe şi a da exemplu cu munca în comun a Bulgariei, Austriei, Greciei, Ungariei, României şi Slovaciei. Au fost scoase în evidenţă activităţile desfăşurate la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia pentru a preveni ameninţările la adresa UE.
Fără bariere, cu buzunarele pline: România face istorie în Schengen
Spaţiul Schengen a adus profunde beneficii UE şi cetăţenilor europeni. Este coloana vertebrală a pieţei interne europene şi face viaţa mai uşoară pentru aproape 450 milioane de oameni, se arată în raport. Anul trecut, mai mult de o jumătate de miliard de persoane au vizitat spaţiul Schengen, ceea ce a sporit creşterea economică.
Sistemele de securitate din Schengen au ajutat la reducerea numărului persoanelor care traversau ilegal frontierele externe. Acest număr a ajuns la un nivel record scăzut în 2024. Conform raportului, s-a înregistrat o creştere de 12% a returnării de cetăţeni străini care nu aveau dreptul de a sta în spaţiul Schengen.
Ştire selectată de BTA pentru promovare şi publicare de către AGERPRES, fără intervenţie pe text, conform acordului de colaborare dintre agenţii.
