Întrucând construcțiile constituie investiții cu planificare pe termen mediu și lung, iar majoritatea celor aprobate anterior anului 2020 încep să ajungă la maturitate, nu doar economia Bucureștiului suferă, contribuția sa la PIB scăzând, doar până în 2023 cu 7%, revenind la valoare din plină criză mondială a anului 2009. Confom unei analize a experților consultați de Ziarul Financiar efectele deciziei orchestrate de Nicușor Dan sunt dramatice și lovesc deja în cele mai vulnerabile categorii de clienți, mai cu seamă tineri.
Astfel, conform preşedintelui Asociaţiei Profesionale a Agenţilor Imobiliari din România, Toma Filipovici, în ultimii ani, preţurile apartamentelor din Bucureşti au cunoscut o creştere semnificativă, influenţată de cererea constantă şi de dezvoltările imobiliare. Acest trend ascendent a fost alimentat atât de oferta limitată de locuinţe, cât şi de schimbările economice şi financiare care au încurajat investiţiile în sectorul imobiliar. În acest context, apartamentele noi, dar şi cele vechi, au devenit mult mai scumpe, iar accesul la o locuinţă a devenit mai dificil pentru mulţi dintre cetăţeni.
„Dacă trendul pentru construcţiile noi continuă să fie unul scăzut, din motive politico-birocratice, în continuare stocul de locuinţe vechi va vedea o apreciere. Procentual, dacă ne uităm la ultimii 3-5 ani, el va continua să crească cu 8-10% pe an” susține acesta. Un calcul simplu ne arată că apartamentele care ar trebui să asigure nevoia de locuire devin o „marfă rară”, iar tendința ascendentă a costurilor riscă să conducă la o dublare a prețului imobilelor construite înainte de 1990 în următorii ani de mandat al actualului primar.
„Dacă acest trend se păstrează, va creşte mult numărul de chiriaşi. Oamenii nu îşi vor mai putea permite un apartament corespunzător nevoilor lor” consideră Toma Filipovici, confirmând previziunile sumbre anunțate de specialiști încă din 2020, când actualul edil, susținut de majoritatea USR-PNL-PMP a suspendat documentațiile urbanistice. Perspectivele sunt la fel de grave, câtă vreme tarifele în creștere de pe piața imobiliară au izgonit o parte din tinerele familii care lucrează în București către zonele limitrofe, în localitățile din Ilfov, fapt care generează trafic auto suplimentar și, implicit, poluarea aerului.
Problemele cauzate de hotărârile inițiate de Nicușor Dan par a se răsfrânge și asupra investițiilor publice esențiale. Doar anul trecut, de pildă, Asociația bolnavilor oncologici l-a acuzat pe edil de „crimă cu premeditare”, urmare a refuzului de a accepta modernizarea și dezvoltarea Centrului Național de Oncologie de la Fundeni, decizie care a condus și la pierderea a zeci de milioane de euro alocați prin PNRR. Mai mult, contribuabilii din București, care alimentează bugetul Capitalei, au de plătit sume uriașe ca urmare a refuzului primarului general de a pune în aplicare hotărâri definitive ale magistraților. Pe lângă despăgubirile câștigate de reclamanți, amenda pentru fiecare zi de întârziere este de 3000 de lei, iar numărul cauzelor cu același deznodământ sare de 200.
Nu este, deci, de mirare, că diverse organe ale Statului ar fi început anchete https://www.stiripesurse.ro/un-avocat-celebru-intervine-in-scandalul-acuzatiilor-penale-de-la-pmb_3543899.html cu privire la gestiunea problemelor marelui oraș, mai ales după vehiculatul denunț al patronului Nordis, care ar fi fost șantajat de unul dintre apropiații edilului https://www.stiripesurse.ro/bomba-pe-scena-politica-vladimir-ciorba-l-ar-fi-denuntat-la-diicot-pe-nicusor-dan-candidat-la-prezidentiale-in-mega-scandalul-imobiliar_3579511.html. Totuși, suspectă este și atitudinea candidatului independent la prezidențiale, care fie dorește îmbogățirea dezvoltatorilor, fie încearcă să afecteze mecanismele de piață, pentru a face loc finanțatorilor săi
