În februarie 2025, Comisia a publicat comunicarea intitulată „Calea către următorul cadru financiar multianual”, care evidenţiază provocările şi priorităţile actuale în materie de politici pentru cadrul financiar de după 2027. Auditorii au analizat acest document şi, pe baza cunoştinţelor şi a experienţei lor în auditul cheltuielilor şi veniturilor bugetare ale UE, au identificat aspectele ce pot fi ameliorate în acest moment. Scopul este de a contribui, prin perspectiva lor, la dezbaterea care are loc în prezent cu privire la următorul buget pe termen lung.
„Pentru a ajunge la un acord legat de următorul buget pe termen lung al UE, va trebui să se găsească justul echilibru între priorităţile în materie de cheltuieli şi resursele disponibile pentru finanţarea acestora. Auditorii noştri au identificat diferite posibilităţi prin care normele şi structura veniturilor şi a bugetului UE ar putea fi optimizate şi sunt de părere că ele pot contribui la deciziile care urmează să fie luate”, a declarat Jan Gregor, membru al Curţii de Conturi Europene responsabil de acest document de analiză.
Una dintre posibilităţile evidenţiate de auditori este de a defini şi de a lua în considerare în mod sistematic valoarea adăugată a UE în deciziile de finanţare şi de a se pune astfel un accent mai mare pe rezultate. Următorul buget pe termen lung al UE va trebui, de asemenea, să onoreze o listă tot mai mare de exigenţe, printre care rambursarea banilor împrumutaţi pentru instrumentul NextGenerationEU utilizat pentru redresarea în urma pandemiei de COVID-19. Începând din 2028, principalul şi dobânda aferentă de rambursat în acest domeniu din următorul buget pe termen lung se ridică la o sumă estimativă cuprinsă între 25 şi 30 de miliarde de euro pe an.
„UE are nevoie de fluxuri de venituri stabile şi simplificate pentru a acoperi nevoile sale financiare. De aceea, orice împrumut nou trebuie să beneficieze de o analiză a riscurilor şi de modalităţi pentru diminuarea lor, precum şi de un plan clar în ceea ce priveşte rambursarea sa”, se menţionează într-un comunicat al ECA.
Auditorii au susţinut de mult timp ideea consolidării peisajului financiar al UE şi a simplificării normelor privind cheltuielile, pentru cheltuieli mai eficiente, pentru un risc de nereguli mai scăzut şi pentru o sarcină administrativă mai redusă. Ei avertizează însă că această simplificare nu trebuie realizată în detrimentul asigurării răspunderii pentru actul de gestiune. Factorii de decizie ar trebui să analizeze cu atenţie implicaţiile mai ample ale simplificării normelor, în special în cazul în care acest lucru ar putea duce la ambiguitate sau la un nivel mai scăzut de supraveghere.
Pentru ca viitorul buget al UE să poată îndeplini priorităţile politicilor UE, este nevoie de o legătură mai strânsă între fondurile UE care sprijină reformele menite să răspundă provocărilor structurale recurente din statele membre. Pe baza auditurilor efectuate cu privire la fondurile de redresare în urma pandemiei de COVID-19, auditorii evidenţiază mai multe lecţii de învăţat acolo unde finanţarea nu este legată de costuri. O astfel de lecţie este că ar trebui să existe o corelaţie clară între finanţare şi rezultate. În situaţiile în care acest lucru nu poate fi asigurat, atunci nu ar trebui utilizat un astfel de sistem. Potrivit ECA, trebuie să existe o trasabilitate completă a finanţării şi că nu se poate asigura în mod adecvat răspunderea de gestiune şi transparenţa dacă nu sunt stabilite responsabilităţi clare de supraveghere şi de supervizare.
Auditurile externe independente sunt esenţiale pentru asigurarea unei răspunderi adecvate. Prin urmare, auditorii fac apel să se stabilească un mandat clar pentru Curtea de Conturi Europeană, care să includă auditul tuturor cheltuielilor din cadrul următorului buget al UE. Aceasta înseamnă, printre altele, ca auditorii Curţii să aibă competenţa de a verifica fondurile UE până la nivelul destinatarilor finali, precum şi de a audita organismele constituite în afara ordinii juridice a UE care pun în aplicare politici ale UE. Dacă se doreşte o transparenţă mai mare, o răspundere de gestiune mai riguroasă şi un proces decizional mai bun, atunci trebuie să se asigure o pistă de audit completă.
Bugetele pe termen lung ale UE, care acoperă în prezent o perioadă de 7 ani, sunt cunoscute sub denumirea de cadre financiare multianuale (CFM). Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului o propunere privind bugetul pe termen lung al UE. CFM stabileşte priorităţile şi plafoanele UE în materie de cheltuieli şi joacă un rol vital în conturarea capacităţii UE de a răspunde provocărilor emergente şi actuale.
