Votul din 18 mai, când românii votează în turul doi al alegerilor prezidențiale, este cel care va decide cum va arăta România în viitor: cea care continuă să se dezvolte sau cea care se va duce spre mediocritate, izolare și sărăcie, au explicat profesorii de economie Mircea Coșea și Cristian Păun, laAntena 3 CNN. „Fără banii UE, faliment scrie pe noi”, a conchis la rândul său, Adrian Codârlașu, vicepreședinte CFA.
Profesorul de economie Mircea Coșea: „Sunt două Românii acum. Sunt două alternative. Una – să continuăm să ne dezvoltăm, să beneficiem de poziția geo economică și apartenența la UE. A doua e să continuăm să evoluăm spre mediocritate față de restul lumii, spre sărăcie, să ne limităm la importuri.
Suntem la răscruce: ori mergem înainte, ori dăm înapoi. Măcar să rămânem unde suntem.
Să demonstrezi că UE e vitală e ca și când ai demonstra că apa e lichidă.
Partidele principalele din România nu au capacitatea ca să ridice economia, nu au specialiști, doar politruci. Am avut o politizare extremă a economiei, e nevoie de cu totul altceva.
În România e evident că învățământul și sănătatea au scăzut. Capitalul românesc e cel mai competent, a reușit să se dezvolte în condițiile unei politici anti-capital în România. Nu vom putea merge mai departe cu un guvern de tehnocrați, dar e necesar să existe un consiliu al oamenilor cu experiență, structurat pe oamenii de afaceri din România.
România ar putea fi cel puțin la nivelul Poloniei, nu trebuie să dăm înapoi.
Pe social media e un război, oamenii se omoară virtual, ne mână spre asta lipsa de pace socială care pleacă de la vârf, președintele trebuie să facă pace socială”.
Adrian Codârlașu, vicepreședinte CFA: „România nu are alternativă la UE, altfel am avea mari probleme cu finanțarea europeană. De la aderare au intrat 100 miliarde de euro si se vede. Vedem progresele. Suntem într-o situație extrem de dificilă economic, fără banii UE, faliment scrie pe noi. Vedem exemplul Ungariei, când i s-a tăiat finanțarea din cauza problemelor.
Dacă virăm spre euroscepticism, nu putem spune că noi facem ce vrem noi, dar dați-ne și bani”.
Profesorul de economie Cristian Păun: „O insulă izolată întotdeauna a fost săracă. Dacă ne uităm la țările insulare, suverane, sărace, au avut mereu probleme de dezvoltare. Nu ai de ce să vrei să fii izolat. Mesajul că suntem în genunchi în fața altora e greșit. Companiile caută resurse, forță de muncă, un mediu de afaceri predictibil și să nu fie jupuite foarte tare. Nimeni nu dezvoltă afaceri pe principii caritabile. Să le spunem oamenilor că izolarea, suveranismul naționalist prin care ieșim din cluburile unde am intrat foarte greu cu foarte mulți ani de discuții în spate, ca să rămânem singuri pe picioarele noastre, acest tip de mesaj nu are cum să fie valabil nici economic, nici românesc, asta ne va vulnerabiliza. Izolarea te transformă într-o țară vulnerabilă, de acolo ești o țintă pentru cei care au interese directe asupra ta, nu neapărat bune. Am extras beneficii din această conectare cu lumea globală și integrarea regională. Cine vinde mesaje antiglobalizare și anti integrare nu ne vrea binele, ne e mai degrabă dușman.
Sunt foarte mulți români de rând în agricultură care primesc subvenții de la UE, pentru dezvoltare regionala rurală. Acele fonduri vor dispărea. Sunt școli la țară construite cu fonduri europene.
Ungaria, de doi ani are fondurile blocate fix pentru aceleași mesaje pe aceleași model care ni se propune acum să îl votăm. Noi ne dorim să absorbim mai mult fonduri europene.
Am clasificat soluțiile pentru economia României în 5 categorii mari:
Cum facem să mai vină companii în România, avem gaz natural de la Marea Neagră să îl prelucrăm, să îi dăm valoare mai mare. Nu poți înflori economia cu mesaje belicoase.
Sa ne preocupăm de fondurile europene, altfel avem un mare faliment pe masă.
Să ne ocupăm de evaziune, de munca la negru, de contrafacere, mă sperie ce clanuri sunt active, acolo se află o bună parte din evaziune. Egalitate în fața legii – de aste la e teamă multor clanuri.
Să vedem ce facem cu colectarea că avem mari probleme de înțelegere.
Să ne uităm foarte atent la cheltuieli, să le legăm de reforme și de reducerea cheltuielilor publice.
Fără reformă administrativ-teritorială a instituțiilor, fără privatizare nu putem discuta serios despre reducerea personalului angajat la stat.
Doar așa putem scăpa de taxe mai mari. Dacă începem cu: hai să creștem taxele, ratăm toate celelalte cinci de dinainte”.
