România, alături de alte țări membre ale Uniunii Europene, se află sub presiunea de a reduce deficitele bugetare. Cristian Socol precizează că „opt state membre ale Uniunii Europene se află în procedura de deficit excesiv (PDE): Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia și România. România se află în această procedură din 2020, iar celelalte țapte țări au fost incluse în PDE în 2024, după ce au înregistrat deficite bugetare care au depășit pragul de 3% din PIB stabilit de UE.”
Socol detaliază situația din 2024: „Belgia și-a adâncit deficitul la 4,6% din PIB, Franța la 6,2%, Slovacia și Polonia la 5,8%, România la 8%, Italia l-a redus la 3,8%, Malta la 4%, iar Ungaria la 5,4%.”
România, departe de a fi un caz singular, urmează o tendință europeană. „Unele țări au adoptat măsuri de consolidare fiscal-bugetară înaintea României — în ultimii doi ani, altele au început în ultimul an și vor continua în următorii,” explică economistul.
El oferă exemplul Franței, unde deficitul bugetar a crescut la 6,2% în 2024: „Prin Planul Bugetar structural semnat cu Comisia Europeană, Franța se angajează să scadă deficitul de la 6,2% din PIB în 2024 la 5% din PIB în anul 2025, adică un efort de 60 miliarde euro, prin reduceri de cheltuieli sociale, sănătate și pensii, precum și creșteri de taxe.”
Un alt exemplu este Italia, care, potrivit lui Socol, „se angajează să scadă deficitul bugetar cu 0,5 puncte procentuale în anii 2025 și 2026 și să reducă deficitul bugetar structural primar în PIB cu o rată de 0,52 puncte procentuale pe an.”
Referindu-se la Polonia, Cristian Socol subliniază: „Câteva exemple de măsuri de reducere a cheltuielilor se referă la înghețarea sumelor alocate pentru principalele programe de stimulare a natalității și protecție a copiilor și reducerea cheltuielilor administrative. Pe partea de venituri, sunt introduse creșteri de taxe și introducerea de noi taxe, inclusiv un impozit minim pe venit pentru companii din 2025.”
Cristian Socol concluzionează că, în acest context, „ar trebui să tempereze percepția că România este izolată în acest proces. Din contră, măsurile luate aici reflectă o tendință generală în Europa, unde politicile fiscale stricte devin esențiale pentru stabilitatea economică pe termen lung.”
