Emisiunea filatelică ‘Ziua Mărcii Poștale Românești. Familii Istorice: Brătienii’ va fi introdusă în circulație miercuri de Romfilatelia și Poșta Română.
Emisiunea filatelică are în componență trei mărci poștale, o coliță dantelată, un plic ‘prima zi’ și o mapă filatelică cu produse speciale în tiraj limitat, informează, marți, Romfilatelia într-un comunicat transmis AGERPRES.
Pe marca poștală cu valoarea nominală de 6 lei este ilustrat Ion C. Brătianu (1821-1891) și pe fundal este redat monumentul din București ce i-a fost dedicat și proiectat de arhitectul Petre Antonescu și realizat de sculptorul francez Ernest Henri Dubois. Pe marca poștală cu valoarea nominală de 5,50 lei este prezentat Ion I.C. Brătianu, sau Ionel Brătianu (1864 – 1927), cum mai era cunoscut, diplomat, inginer și om politic, o personalitate care a jucat un rol esențial în Marea Unire de la 1 decembrie 1918 și, în general, în viața politică a României moderne.
Pe marca poștală cu valoarea nominală de 16 lei este redată o poză de grup cu membrii familiei Brătianu: în centru (pe scaun) – patriarhul familiei, Ion C. Brătianu, cu barbă albă, în stânga lui (pe scaun) – soția sa, Pia Brătianu, tinerii din picioare și de pe scaune – copiii acestora, Ionel (Ion I. C.) Brătianu, Vintilă Brătianu, Dinu (Constantin) Brătianu, alături de surorile lor, printre care și Sabina (Brătianu) Cantacuzino.
Colița emisiunii redă, în timbrul său cu valoarea nominală de 32 lei, pe Ionel Brătianu și pe fundal o scenă a Încoronării de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922, a Regilor României Mari.
Emisiunea este disponibilă de miercuri, 15 iulie, în rețeaua magazinelor Romfilatelia din București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și online.
Sărbătorită pe 15 iulie, conform Legii nr. 62/2024, Ziua Mărcii Poștale Românești marchează apariția primului timbru poștal românesc, ‘Capul de bour’, tipărit la Iași, la 15 iulie 1858, sub egida Poștei Domnești a Principatului Moldovei.
Familia Brătianu a participat la făurirea programului de țară a românilor în timpul Revoluției de la 1848 și apoi a contribuit la fiecare dintre cele trei etape ale construcției statale moderne: 1859, 1877 și 1918. Unii dintre membrii familiei, precum Constantin I. C. și Gh. I. Brătianu, au sfârșit în închisorile comuniste, dându-și viața pentru România democratică.
