Versiunea finală a Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC), transmis recent Comisiei Europene (CE), propune ţinte mai ambiţioase pentru creşterea ponderii energiei regenerabile până în 2030, însă conţine şi unele ambiguităţi în privinţa dezvoltării producţiei de hidrogen regenerabil sau în extinderea infrastructurii de transport şi stocare, sunt de părere experţii Energy Policy Group (EPG).
„În ultimii ani, experţii EPG au participat la consultările organizate de Ministerul Energiei privind acest document cu o deosebită importanţă strategică şi au comunicat necesitatea unei serii de ajustări, astfel încât planul să fie aliniat obiectivelor europene cât şi altor strategii relevante ale României. Versiunea actualizată a PNIESC propune ţinte mai ambiţioase pentru creşterea ponderii energiei regenerabile până în 2030, reflectând o mai mare determinare în direcţia decarbonizării economiei şi a sectorului energetic. Cu toate acestea, versiunea finală a Planului prezintă încă unele ambiguităţi ce vor necesita clarificări prin strategii viitoare. Printre priorităţile menţionate de experţii EPG se regăsesc dezvoltarea producţiei de hidrogen regenerabil, extinderea infrastructurii de transport şi stocare, cât şi dezvoltarea infrastructurii necesare pentru captarea şi stocarea carbonului. Ministerul Energiei are responsabilitatea de a aborda aceste aspecte esenţiale pentru a asigura României un cadru complet şi durabil în tranziţia către o economie cu zero emisii nete”, se arată într-un comunicat de presă al organizaţiei, transmis vineri AGERPRES.
În viziunea specialiştilor, noul PNIESC, publicat de Ministerul Energiei, în formă actualizată, în octombrie 2024, reprezintă „un remarcabil pas înainte în asumarea de către Guvernul României a unor ţinte mai ambiţioase în tranziţia către un sistem energetic eficient, rezilient şi cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră”.
„Printre elementele notabile de progres se numără ţinta pentru surse regenerabile de energie de 38,4% în 2030 din consumul total final de energie la nivel naţional (faţă de doar 30,7% în planul din 2021); stabilirea unui obiectiv de reducere a emisiilor din sectoarele guvernate de ESR (Effort Sharing Regulation, adică transporturi, clădiri, agricultură, mică industrie şi deşeuri) de -12,7% până în 2030 (faţă de ţinta precedentă de doar -2%, stabilită în 2018); şi asumarea unui obiectiv de decarbonizare a economiei mai ambiţios decât în Strategia pe termen lung de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (STL): 96% în 2040 şi 105% în 2050 faţă de nivelul de emisii al anului 1990 (…) Pe de altă parte, o serie de politici şi măsuri pentru realizarea obiectivelor PNIESC sunt încă lipsite de substanţa necesară, astfel că Planul rămâne, parţial, un document de intenţii a căror realizare va trebui să fie determinată pe parcurs”, explică Radu Dudău, co-fondator şi preşedinte al EPG.
La rândul său, Luciana Miu, şefa Departamentului de Economie Curată din cadrul EPG, a subliniat ideea că, în ciuda ambiţiilor crescute, dependenţa PNIESC de absorbţiile naturale de carbon are limite, mai ales fiindcă este bazată pe o revizuire a modului de raportare, mai degrabă decât pe o dezvoltare sporită a absorbţiilor.
„În plus, incertitudinile legate de impactul schimbărilor climatice asupra potenţialului de absorbţie al pădurilor nu sunt neglijabile. Pe de altă parte, PNIESC intensifică măsurile de decarbonizare pe termen scurt, stabilind obiective ambiţioase pentru clădiri, industrie şi transporturi. Se propun mai multe măsuri de sprijin financiar, inclusiv extinderea achiziţiilor publice ecologice, stimulente pentru decarbonizarea industriei şi angajamente pentru noi strategii de gestionare a carbonului. Sunt incluse măsuri specifice pentru atenuarea sărăciei energetice, ceea ce face ca planul să fie mai robust în ceea ce priveşte sprijinirea unei tranziţii echitabile din punct de vedere social. Cu toate acestea, persistă discrepanţe substanţiale, în special în ceea ce priveşte obiectivele sectoriale specifice, infrastructura pentru captarea carbonului şi planurile detaliate pentru hidrogenul regenerabil”, a menţionat Miu, în comunicatul citat.
În ansamblu, experta EPG notează că atingerea reducerii de 96% până în anul 2040 va necesita investiţii substanţiale, planificare strategică şi acţiuni imediate pentru a consolida aceste obiective ambiţioase, domenii în care Planul ar fi putut oferi orientări mai clare.
Totodată, Alina Arsani, şefa Departamentului Energy Systems din EPG consideră că varianta finală a PNIESC aduce îmbunătăţiri notabile faţă de versiunea iniţială, din 2023, dar „au rămas anumite aspecte care necesită clarificări şi ajustări, precum necesitatea unui plan concret privind utilizarea gazului natural până în 2040, respectiv 2050, care să ofere mai multe informaţii despre tranziţia către hidrogen, precum capacităţile instalate din SRE necesare producerii de hidrogen regenerabil, infrastructura de transport şi stocare, importurile şi exporturile şi, nu în ultimul rând, integrarea biometanului în reţelele existente”.
Pe data de 18 octombrie 2024, Ministerul Energie a anunţat, într-un comunicat de presă, că Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) al României pentru perioada 2025 – 2040, a fost publicat de Comisia Europeană.
Potrivit sursei citate, în baza solicitării României, documentul include 89 de politici şi măsuri suplimentare care vizează creşterea ponderii surselor regenerabile de energie (SRE), reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi implementarea unor soluţii inovatoare în toate sectoarele economice. De asemenea, scenariul „With Additional Measures” (WAM) propus în acest plan prevede ţinte mai ambiţioase decât cele stabilite anterior.
Printre obiectivele-cheie ale PNIESC se află: reducerea emisiilor nete de GES cu 85% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, şi atingerea neutralităţii climatice înainte de 2045, devansând astfel termenul anterior stabilit pentru anul 2050. În plus, până în anul 2030, România îşi propune ca 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile, cu principale motoare energia eoliană, solară şi biomasa.
Consultările cu publicul interesat în legătură cu revizuirea PNIESC s-au desfăşurat în perioada 15 februarie – 15 martie 2024. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
