Episcopia Huşilor afirmă, într-un comunicat de presă remis la scurt timp de la condamnarea definitivă a fostului episcop Corneliu Onilă şi a fostului arhimandrit Sebastian Jitaru, că gravitatea faptelor celor doi este sporită de statutul pe care l-au avut aceştia, de slujitori ai Bisericii. „Regretăm profund suferinţele cauzate victimelor, precum şi sminteala produsă de acest caz greu de imaginat sau de anticipat. (…). Ne cerem iertare pentru tot răul produs”, afirmă Episcopia Huşilor. Reprezentanţii acesteia adaugă că nicio instituţie nu poate fi confundată cu o persoană, „indiferent de poziţia vremelnică avută şi de ceea ce pretindea că reprezintă”.
Episcopia Huşilor precizează, într-un comunicat de presă, că a luat act de hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de condamnare a fostului episcop de Huşi Onilă Corneliu şi a lui Jitaru Sebastian, şi despre finalizarea acestui proces care, „din nefericire”, confirmă „indubitabil” faptele „extrem de grave şi imorale” săvârşite de cei doi condamnaţi. Episcopia aminteşte că, din august 2017, nu a mai avut niciun fel de legătură cu sus-numiţii.
„Aşa cum am menţionat şi în luările de poziţie anterioare, considerăm că gravitatea faptelor celor doi este sporită de statutul pe care l-au avut, de slujitori ai Bisericii, care aveau menirea să fie, prin excelenţă, exemple de moralitate şi de respect faţă de demnitatea persoanei umane. De aceea, regretăm profund suferinţele cauzate victimelor, precum şi sminteala produsă de acest caz greu de imaginat sau de anticipat, precizând, încă o dată, faptul că nicio instituţie nu poate fi confundată cu o persoană, indiferent de poziţia vremelnică avută şi de ceea ce pretindea că reprezintă”afirmă reprezentanţii Episcopiei Huşilor.
Aceştia consideră că, în acelaşi timp, au o responsabilitate spirituală asupra tuturor celor care „privesc înspre slujitorii Bisericii ca înspre repere ale asumării şi punerii în practică a unei concepţii de viaţă creştină, inspirată din Evanghelie, care condamnă, cu fermitate, orice formă de abuz şi nedreptate”.
„Delimitându-ne total de faptele săvârşite de cele două persoane acum condamnate, ne cerem iertare pentru tot răul produs de către aceştia, în primul rând victimelor, dar şi tuturor celor care, interacţionând cu acest caz cutremurător şi smintitor, ar fi putut pune la îndoială rolul şi locul Bisericii în viaţa credincioşilor şi a societăţii. În egală măsură, ne manifestăm întreaga compasiune şi înţelegere faţă de persoanele vătămate, suntem deplin solidari cu acestea, conştientizând dramele la care au fost supuse”, se arată în comunicatul citat.
Episcopia Huşilor a luat act şi de dispoziţia instanţei prin care instituţia, în calitate de persoană responsabilă civilmente, a fost obligată la repararea, în solidar, a prejudiciului material cauzat victimelor.
„Subliniem, cu toată claritatea, că această hotărâre nu reflectă o culpă morală sau instituţională a Episcopiei Huşilor, ci este expresia unei norme legale care angajează răspunderea civilă pentru fapta altuia, fără a presupune implicarea, acceptarea sau cunoaşterea prealabilă a faptelor săvârşite de cei doi condamnaţi. Răspunderea civilă este atrasă ca un mecanism automat de compensaţie, potrivit legii, cu un potenţial rol reparator eficient, victimele evitând astfel insolvabilitatea celor doi condamnaţi”, se arată în comunicat.
Sursa citată menţionează că, din acest motiv, Episcopia Huşilor a contestat, la vremea „cuvenită”, îndeplinirea condiţiilor legale privind atragerea răspunderii solidare, ca parte responsabilă civilmente.
„Gestionând patrimoniul Bisericii, Episcopia Huşilor are responsabilitatea administrării acestuia într-o manieră în care să răspundă cât mai optim şi transparent lucrării social-filantropice, pastorale, culturale şi edilitare a Eparhiei, în acord cu nevoile credincioşilor, iar nu să suporte prejudiciile create de cei care, în contradicţie flagrantă cu menirea lor, au săvârşit abuzuri sexuale. Vina le aparţine în mod exclusiv celor două persoane condamnate. Episcopia Huşilor are drept de regres împotriva celor doi, urmând să analizeze paşii procedurali pentru a uza de acesta”, se mai arată în acelaşi comunicat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat, miercuri, sentinţe definitive în dosarul de agresiune sexuală şi viol în care au fost inculpaţi fostul episcop de Huşi Corneliu Bârlădeanu, cu numele de mirean Corneliu Onilă, şi fostul arhimandrit Sebastian Jitaru. În cazul lui Corneliu Onilă a fost menţinută pedeapsa de opt ani de detenţie, în timp ce fostul arhimandrit Sebastian Cristi Jitaru a primit o pedeapsă de 14 şi ani şi 2 luni de închisoare.
Fostul episcop Corneliu Onilă şi fostul călugăr arhimandrit Sebastian Jitaru au fost trimişi în judecată pentru viol şi alte agresiuni sexuale comise împotriva unor elevi de seminar. Rechizitoriul întocmit în cauză dispunea şi chemarea în instanţă, ca părţi responsabile, a instituţiilor BOR care au găzduit şi tolerat abuzurile, conform jurnaliştilor din proiectul ”Să fie lumină”, care afirmau că este pentru prima oară în istoria Bisericii Ortodoxe Române când un arhiereu este trimis în judecată pentru viol.
O altă premieră este aceea că o eparhie BOR, Episcopia Huşilor, era chemată să răspundă în instanţă pentru agresiunile sexuale comise de ierarhul care o conducea şi de un călugăr cu cel mai înalt rang, protejat al episcopului.
Onilă a fost trimis în judecată de Parchetul Curţii de Apel Iaşi, care l-a acuzat de viol şi agresiune sexuală asupra unui băiat care îi era elev la Seminarul Teologic Ioan Gură de Aur din Huşi.
Alături de Onilă a fost judecat şi fostul călugăr arhimandrit Sebastian Jitaru, acuzat că l-a violat, la rândul său, pe acelaşi elev abuzat şi de Preasfinţitul Corneliu. Monahul Jitaru ar mai fi violat alţi doi seminarişti, pe unul de cel puţin nouă ori într-un an, iar pe celălalt timp de aproape doi ani, uneori şi de două ori pe săptămână, relata site-ul ”Să fie lumină”.
