Încrederea în Uniunea Europeană şi în instituţiile sale a crescut la un maxim înregistrat în aproape două decenii, arată un raport publicat miercuri, în timp ce preşedintele american Donald Trump bulversează comerţul global şi politica externă, scrie Reuters.
Sondajul Eurobarometru realizat de Comisia Europeană arată că 52% dintre europeni au încredere în UE, fiind cea mai mare cotă care se înregistrează din 2007. Cea mai mare proporţie – 59 la sută – în rândul persoanelor care au încredere o reprezintă tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani.
În schimb, doar 36% dintre cei chestionaţi au declarat că au încredere în guvernele lor naţionale.
Constatările vin pe fondul unor tensiuni fără precedent între blocul european şi SUA şi la doar câteva zile după ce Trump a amânat până la 9 iulie ameninţarea cu tarife de 50% impuse importurilor din UE, ceea ce permite continuarea negocierilor între Washington şi Bruxelles.
Trump nu a fost menţionat direct în întrebările chestionarului.
Sondajul a fost realizat între 26 martie şi 22 aprilie în toate cele 27 de state membre ale UE, cu 26.368 de persoane intervievate faţă în faţă.
De asemenea, sprijinul pentru moneda euro a atins cel mai ridicat nivel de până acum, 74% dintre cetăţenii UE şi 83% dintre rezidenţii zonei euro susţinând o uniune economică şi monetară europeană cu o singură monedă.
În ciuda sprijinului puternic pentru moneda comună, europenii rămân împărţiţi în ceea ce priveşte condiţiile economice actuale, 44% dintre aceştia descriind economia europeană ca fiind bună, dar 48% având o percepţie negativă. Cu toate acestea, 43% se aşteaptă ca în următorul an condiţiile economice să rămână stabile.
Sondajul relevă, de asemenea, un sprijin puternic pentru alte domenii ale integrării UE, în special în materie de securitate şi apărare, unde 81% dintre cei chestionaţi sunt în favoarea unei politici comune între statele membre – cel mai ridicat nivel din 2004.
UE a aprobat marţi crearea unui fond pentru apărare în valoare de 150 de miliarde de euro, ca urmare a temerilor legate de un atac rusesc în următorii ani şi a îndoielilor cu privire la angajamentele de securitate ale SUA faţă de continent.
Sprijinul pentru politica UE în legătură cu Ucraina rămâne puternic, 77% dintre intervievaţi considerând invazia Rusiei drept o ameninţare la adresa securităţii UE, iar 72% susţinând sancţiunile economice împotriva Rusiei.
Invazia Rusiei în Ucraina continuă să fie considerată drept „cea mai importantă problemă la nivelul UE”, potrivit Eurobarometrului.
CE ARATĂ EUROBAROMETRUL ÎN CAZUL ROMÂNIEI
În , încrederea lor în Uniunea Europeană este chiar mai mare decât media europeană – 56 la sută au spus că au încredere, faţă de 37 la sută care nu au încredere (7 la sută au spus că nu ştiu). De asemenea, proporţia românilor care se declară optimişti în legătură cu viitorul Uniunii Europene este uşor mai mare decât media europeană – 65 la sută faţă de 62 la sută.
În schimb, doar 31 la sută au spus că au încredere în parlamentul naţional (media europeană este de 37 la sută) şi 34 la sută au încredere în guvernul naţional (faţă de 36 la sută media europeană).
Doar 27 la sută dintre români cred că în următoarele 12 luni situaţia economică în UE va fi mai rea, în timp ce media europeană este de 33 la sută. În schimb, 37 la sută dintre români se aşteaptă ca situaţia economică a ţării lor să se înrăutăţească în următoarele 12 luni (media europeană la acest capitol este 40 la sută).
Românii sunt mai pesimişti decât media europeană când vine vorba de situaţia personală. Chiar dacă procentele sunt similare atunci când sunt întrebaţi despre situaţia economiei naţionale (59 la sută spun că e rea, faţă de o medie europeană de 60 la sută), în privinţa situaţiei financiare a gospodăriei proprii, 59 la sută dintre români spun că e bună, faţă de o medie europeană de 75 la sută.
De asemenea, 53 la sută dintre români consideră că situaţia de la locul lor de muncă este bună, în timp ce media europeană a celor care au dat acest răspuns este de 70 la sută. Însă 24 la sută dintre români cred că situaţia la locul lor de muncă se va înrăutăţi în următorul an, în timp ce media europeană pentru acest răspuns este de numai 10 la sută.
UNDE SE DIFERENŢIAZĂ ROMÂNII FAŢĂ DE MEDIA EUROPEANĂ
O diferenţă mare faţă de media europeană s-a înegistrat în cazul românilor atunci când au fost întrebaţi care este cea mai mare problemă cu care se confruntă ţara la momentul actual. 40 la sută au spus că inflaţia şi costul vieţii, în timp ce media europenilor care s-au declarat preocupaţi de această problemă este de 31 la sută. Situaţia economică a ţării este cea mai mare problemă pentru 26 la sută dintre români, în timp ce media europeană este de 20 la sută. Doar 10 la sută sunt îngrijoraţi de securitate şi apărare, în timp ce media europeană este de 15 la sută.
O altă diferenţă mare între români şi media europenilor se înregistrează în privinţa subiectului imigraţiei. Doar 5 la sută dintre români consideră că aceasta ar fi o problemă pentru ţară în următorul an, în timp ce acest răspuns a fost dat de 14 la sută dintre europeni. De asemenea, doar 8 la sută dintre români consideră că aceasta ar fi o problemă principală pentru UE în următorul an, în timp ce media europeană este de 18 la sută.
SUSŢINERE MAI SLABĂ PENTRU UCRAINA
Atunci când vine vorba de ajutorul acordat pentru Ucraina, românii sunt pe media europeană doar în ceea ce priveşte acordarea statutului de membru UE ţării vecine (60 la sută sunt de acord).
În celelalte privinţe, răspunsurile românilor sunt sub media europeană: 71 la sută (faţă de 80 la sută media europeană) sunt de acord să primească refugiaţi ucraineni; 63 la sută (faţă de 70 la sută) sunt de acord să-i fie furnizat Ucrainei sprijin financiar şi umanitar; 70 la sută (faţă de 72 la sută) sunt de acord cu sancţiunile pentru ruşi; 51 la sută (faţă de 59 la sută) sunt de acord cu furnizarea de echipament militar către Ucraina.
Apărarea şi securitatea UE în următorii cinci ani sunt motiv de preocupare pentru 69 la sută dintre români, în timp ce media europeană este de 78 la sută.
CE VOR ROMÂNII DE LA UE
32 la sută dintre români cred că asigurarea păcii şi securităţii lor de către UE ar avea pe termen scurt cel mai mare impact pozitiv asupra vieţii lor (media europeană este de 44 la sută). În schimb, 35 la sută (faţă de 26 la sută media europeană) spun că cel mai mare impact pozitiv l-ar avea crearea de mai mult oportunităţi de muncă. Dacă 24 la sută dintre europeni cred că un impact pozitiv l-ar avea combaterea imigraţiei ilegale, doar 11 la sută dintre români se gândesc la acest aspect. Şi la combaterea criminalităţii sunt diferenţe – 17 la sută în cazul românilor şi 23 la sută media europeană.
În schimb, românii depăşesc media europeană atunci când spun că ar vrea ca UE să dezvolte infrastructura şi energia regenerabilă (20 la sută faţă de 18 la sută), să îmbunătăţească accesul şi calitatea educaţiei (20 la sută faţă de 16 la sută), să reducă inechităţile regionale din UE (22 la sută faţă de 12 la sută), să ofere sectorului privat oportunitatea de a deveni mai competitiv în UE (17 la sută faţă de 10 la sută) şi să încheie parteneriate internaţionale (10 la sută faţă de 7 la sută).
