Europa a plătit aproximativ 112 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili, față de cât ar fi achitat în alte condiții, iar anul acesta este posibil să ajungem la 450 de miliarde de euro, a transmis, marți, Tudor Constantinescu, consilier principal al directorului general pentru energie (DG ENER) din cadrul Comisiei Europene, într-un mesaj video.
‘În ultimele luni, mai exact în ultimele șase luni, așa cum a evidențiat și președinta noastră, Ursula von der Leyen, Europa a plătit aproximativ 112 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili, față de cât ar fi plătit în alte condiții. Anul trecut am plătit, deja, 340 de miliarde de euro. Anul acesta, este posibil să ajungem la 450 de miliarde de euro. Acești bani ar putea fi utilizați, cu siguranță, mult mai eficient pentru a ne sprijini obiectivele privind competitivitatea, tranziția energetică, sustenabilitatea și combaterea crizei climatice. (…) interesul României pentru accelerarea tranziției verzi și pentru decarbonizarea componentei moleculare a sistemului energetic este extrem de important. Ca răspuns la criza actuală, am accelerat și procesul de electrificare și am lansat un plan de acțiune în domeniul electrificării, care prevede ca 46% din consumul final de energie să fie reprezentat de electricitate până în 2040, comparativ cu aproximativ un sfert în prezent. Acest lucru este foarte important, dar vom avea în continuare nevoie să decarbonizăm și partea consumului energetic care va rămâne bazată pe combustibili moleculari, reprezentând aproape jumătate din consumul de energie’, a subliniat Constantinescu, la Forumul ‘Gazele verzi – pilon strategic al tranziției energetice a României’.
Potrivit oficialului, gazele regenerabile și cele cu emisii reduse de carbon vor avea un rol foarte important pentru sistemul energetic.
‘Pe măsură ce vom integra tot mai multe surse regenerabile în sistemul energetic și, în special, în rețeaua electrică, vom avea nevoie de soluții de stocare la scară largă, în care hidrogenul și derivații săi vor trebui să joace un rol foarte important. Aș dori să subliniez că, în această privință, în ultimii ani, Europa a dezvoltat, de fapt, cel mai cuprinzător cadru legislativ și de reglementare. Am instituit și mecanisme de finanțare. Avem Banca Europeană a Hidrogenului. Avem Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility), iar cea de-a doua listă include peste 100 de proiecte de interes comun și proiecte de interes reciproc în domeniul hidrogenului, în special conducte, dar și instalații de stocare și electrolizoare. De asemenea, am aprobat numeroase proiecte în cadrul mecanismului proiectelor importante de interes european comun (Important Projects of Common European Interest – IPCEI), o inițiativă de amploare care contribuie la construirea lanțurilor valorice la nivel european. La nivel european, au fost aprobate peste 38 de miliarde de euro. Fondurile din Mecanismul de redresare și reziliență au sprijinit într-o foarte mare măsură asemenea proiecte în domeniul hidrogenului, la nivel european’, a punctat consilierul.
Acesta a menționat, totodată, faptul că eforturile de finanțare întreprinse în această perioadă vor continua și prin Banca pentru Decarbonizare, entitate ce urmează să fie înființată.
‘În același timp, vom continua să dezvoltăm legislația și reglementările care facilitează investițiile private și mobilizarea capitalului privat, aspecte extrem de importante și necesare. În ceea ce privește cadrul de reglementare, știți că avem pachetul legislativ privind gazele și decarbonizarea. Acesta trebuie, desigur, implementat și transpus de statele membre. Același lucru este valabil și pentru Directiva privind energia din surse regenerabile, astfel încât să putem facilita transformarea la nivel european. În cazul hidrogenului, în special, este foarte important să creăm condițiile necesare pentru dezvoltarea cererii de hidrogen regenerabil și cu emisii reduse de carbon, precum și de gaze regenerabile în general. Numai astfel vom putea beneficia de economii de scară și vom permite economiei, industriilor și producătorilor – pe care dorim să îi avem într-un număr cât mai mare în Europa – să valorifice oportunitățile oferite de tranziția energetică. În loc să cheltuim sutele de miliarde de euro despre care am vorbit mai devreme pentru importurile de energie și de combustibili fosili, am putea investi mult mai mult în cercetare și inovare, în tranziția energetică și în transformarea infrastructurii existente’, a afirmat Tudor Constantinescu, care a dat ca exemplu adaptarea conductelor pentru transportul hidrogenului sau construirea noii infrastructuri necesare pentru facilitarea tranziției energetice.
Totodată, reprezentantul român în cadrul DG ENER a susținut că rețelele de electricitate și hidrogen trebuie conectate și integrate mai bine, iar sistemul de gaze naturale să fie transformat pentru a permite utilizarea unei ponderi tot mai mari de gaze regenerabile în viitor.
‘Trebuie să lucrăm împreună în toate aceste direcții. Cercetarea și inovarea vor continua să fie extrem de importante. Încurajăm toate statele-membre să profite de oportunitățile existente la nivel european, precum inițiativa Hydrogen Valleys – văile hidrogenului – și să se implice în proiecte demonstrative, identificând modalitățile prin care acestea pot deveni viabile din punct de vedere economic. Aceste soluții trebuie să țină cont de contextul economic și politic actual, precum și de particularitățile statelor membre la nivel local și regional. În același timp, trebuie să valorificăm aceste capacități pentru a consolida lanțurile valorice europene și pentru a identifica domeniile în care fiecare stat poate contribui, inclusiv prin dezvoltarea unor noi industrii și produse fabricate în Europa. Toate acestea trebuie să sprijine integrarea surselor regenerabile și decarbonizarea întregului sistem energetic. De asemenea, trebuie să creăm modele de afaceri viabile pentru producția de îngrășăminte, oțel verde și alte produse de care economia va continua să aibă nevoie și care vor putea beneficia de oportunitățile tranziției energetice’, a menționat Constantinescu.
Jucători din industria gazelor naturale, autorități cu atribuții în domeniu, furnizori de tehnologie, instituții financiare și dezvoltatori de proiecte au participat, marți, la prima ediție a forumului ‘Gazele verzi – pilon strategic al tranziției energetice a României’.
Evenimentul a fost organizat de Delgaz Grid, cu sprijinul Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale a Senatului României, în parteneriat cu publicația Financial Intelligence.


