În 2025, rata medie de ocupare a forţei de muncă pentru absolvenţii recenţi cu vârste cuprinse între 20 şi 34 de ani în UE a fost de 83%, în creştere faţă de 82,3% în 2024, anunţă, luni, Eurostat. Rata de ocupare a forţei de muncă a variat de la 62% în Grecia la 91% în Malta. România a avut o rată de ocupare a forţei de muncă în rândul absolvenţilor de 72,7%.
Potrivit unui raport publicat, luni, de Eurostat, rata medie de ocupare a forţei de muncă pentru absolvenţii recenţi cu vârste cuprinse între 20 şi 34 de ani în UE a fost de 83%, în creştere faţă de 82,3% în 2024.
Rata de ocupare a forţei de muncă în rândul absolvenţilor recenţi cu studii terţiare (nivelul educaţional după liceu) în 2025 a fost de 87,0%, cu aproape 10 puncte procentuale mai mare decât cea a celor cu studii medii, de 77,2%.
Printre ţările UE, Malta a avut cea mai mare rată de ocupare a forţei de muncă în rândul absolvenţilor recenţi, de 91,0%, devansând Germania (90,6%) şi Olanda (90,1%). La celălalt interval al scalei, Grecia (62,4%), Italia (71,8%) şi România (72,7%) au avut cele mai mici rate de ocupare a forţei de muncă.
Rată de ocupare a forţei de muncă mai mare în rândul bărbaţilor decât în cel al femeilor
La nivelul UE, rata de ocupare a forţei de muncă în rândul absolvenţilor recenţi a fost mai mare pentru bărbaţi (84,4%) decât pentru femei (81,5%).
Cehia a înregistrat cele mai mari rate de ocupare a forţei de muncă în rândul bărbaţilor (92,4%), urmată de Olanda (92,1%) şi Germania (92,0%). În schimb, Grecia (56,8%), Italia (73,3%) şi România (74,9%) au înregistrat cele mai scăzute niveluri.
Pentru femei, Malta (90,5%), Germania (89,0%) şi Austria (88,8%) au observat cele mai mari rate, în timp ce cele mai scăzute s-au înregistrat în Grecia (68,6%), Italia (70,2%) şi România (70,3%).
În 18 ţări ale UE, rata de ocupare a forţei de muncă în rândul absolvenţilor recenţi a fost mai mare pentru bărbaţi decât pentru femei.
Printre aceste ţări, Cehia (+12,2 puncte procentuale), Letonia (+10,3 puncte procentuale) şi Slovenia (+6,3 puncte procentuale) au înregistrat cele mai mari diferenţe.
În ţările în care ratele de ocupare a forţei de muncă pentru femei au fost mai mari, cele mai mari discrepanţe au fost constatate în Grecia (+11,8 puncte procentuale), Estonia (+5,0 puncte procentuale) şi Finlanda (+4,4 puncte procentuale).
“Nivelul de educaţie joacă un rol esenţial atunci când absolvenţii recenţi îşi caută un loc de muncă. Absolvenţii cu studii superioare au înregistrat cele mai mari rate de ocupare a forţei de muncă şi au fost, în general, mai bine protejaţi de riscurile şomajului decât colegii lor care au intrat pe piaţa muncii cu niveluri de educaţie mai scăzute”, arată Eurostat.
Absolvenţi de învăţământ superior
În 2025, rata de ocupare a forţei de muncă în rândul absolvenţilor recenţi de învăţământ superior a fost de 90% sau mai mare în Estonia, Malta, Ungaria, Lituania, Irlanda, Germania, Luxemburg, Polonia, Ţările de Jos, Letonia, Suedia, Slovenia, Austria şi Bulgaria. În 2 ţări ale UE, Grecia şi Italia, acest indicator a fost mai mic de 80%.
În 2025, absolvenţii recenţi de sex masculin din UE au avut o probabilitate mai mare de a-şi găsi un loc de muncă decât absolvenţii femei, diferenţa dintre ei fiind de 2,9 puncte procentuale.
Învăţământul profesional
Rata de ocupare a forţei de muncă a absolvenţilor recenţi din învăţământul profesional mediu în UE a fost de 80% în 2025.
Mai multe ţări ale UE au atins obiectivul la nivel UE privind învăţământul profesional mediu pentru 2025, dar diferenţele dintre sexe persistă.
În UE, rata de ocupare a forţei de muncă în rândul absolvenţilor recenţi de învăţământ profesional mediu a fost de 80,2% în 2025. Rata a fost mai mare pentru bărbaţi (81,5%) decât pentru femei (78,2%), o diferenţă între sexe de 3,3 puncte procentuale.
În ceea ce priveşte ratele de ocupare a forţei de muncă în rândul absolvenţilor recenţi de învăţământ profesional mediu, 8 ţări ale UE au atins obiectivul UE de cel puţin 82% până în 2025: Germania, Danemarca, Olanda, Cehia, Austria, Suedia, Ungaria şi Slovacia.
“Toate aceste ţări, cu excepţia Cehiei, Ungariei şi Slovaciei, au atins, de asemenea, obiectivul pentru bărbaţi şi femei separat. Ţările cu cele mai mici rate de ocupare a forţei de muncă au fost Grecia (58,0%), România (63,4%) şi Italia (64,9%). Aceasta înseamnă că ratele de ocupare a absolvenţilor recenţi de învăţământ profesional mediu din ţările UE au variat de la 58,0% în Grecia la 91,5% în Germania în 2025”, arată Eurostat.
Cifrele arată că în ţările UE există diferenţe între sexe, atât în ceea ce priveşte magnitudinea, cât şi în ceea ce priveşte sexul cu cea mai mare rată de ocupare a forţei de muncă.
Dintre cele 18 ţări ale UE pentru care există date disponibile şi fiabile atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, în 16 ţări rata de ocupare a forţei de muncă a bărbaţilor a fost mai mare decât cea a femeilor. Cea mai mare diferenţă în favoarea absolvenţilor de învăţământ profesional mediu de sex masculin a fost în Lituania (16,0 pp), urmată de Polonia (12,4 pp) şi Ungaria (11,2 pp).
Cu toate acestea, în 2 ţări rata de ocupare a forţei de muncă a femeilor a fost mai mare decât cea a bărbaţilor: Spania (5,6 pp) şi Finlanda (5,8 pp).
