Programele publice de promovare a sănătăţii sunt subfinanţate şi slab dezvoltate, iar evaluarea riscului oncologic în asistenţa medicală primară este insuficientă, din cauza numărului mic de consultaţii preventive – sunt unele dintre concluziile unui raport lansat, miercuri, de All.Can România privind eficientizarea resurselor în oncologie, o analiză despre distribuţia actuală a resurselor şi a principalelor provocări din sistemul oncologic românesc.
Raportul, prezentat de dr. Adrian Pană, expert în sănătate publică şi management de sănătate, constată că testarea sistematică a persoanelor asimptomatice şi depistarea precoce sunt subdezvoltate, pe fondul lipsei cvasitotale a programelor naţionale de screening populaţional.
De asemenea, pachetele de servicii sunt fragmentate, sumele alocate la nivel naţional şi judeţean fiind greu accesibile. În acelaşi timp, unele servicii sunt dezvoltate incomplet la nivel naţional, între acestea fiind promovarea sănătăţii, screening populaţional, testarea genetică, radioterapia, serviciile paliative, în timp ce altele înregistrează o acoperire neuniformă la nivel interjudeţean – administrarea chimioterapiei şi monitorizarea radioterapiei, medicii specialişti fiind distribuiţi dezechilibrat la nivel teritorial.
Coordonarea furnizorilor şi a conduitei terapeutice, deficitară
Coordonarea furnizorilor şi a conduitei terapeutice prescrise de aceştia este deficitară deoarece nici medicul de familie, nici medicul oncolog curant nu sunt plătiţi pentru acest rol.
Mecanismele de plată nu încurajează furnizorii spre comportamentele şi capacităţile necesare îndeplinirii obiectivelor naţionale de sănătate, iar accesul la medicamente noi împotriva cancerului este întârziat din cauze multiple, mai constată raportul.
Nu în ultimul rând, documentul subliniază faptul că birocraţia este una excesivă, pacientul pierde cel mai mult timp în etapa de obţinere a diagnosticului şi totodată că există zone lipsite de medici şi cu populaţie neasigurată.
Strategia Naţională de Sănătate 2023 – 2030
Printre principalele recomandări se înscriu îmbunătăţirea managementului bugetar al Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), revizuirea listei consultaţiilor decontate prin tarif pe serviciu în asistenţă medicală primară, stabilirea plafonului anual de contractare a medicamentelor condiţionate printr-un mecanism de dialog între CNAS, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor, luând în considerare valoarea contractuală a terapiilor care se află deja în contracte cost-volum/cost-volum-rezultat, precum şi a celor care au primit deciziile de includere condiţionată, dar nu au făcut încă obiectul negocierii.
Între recomandările pe termen mediu se află majorarea resurselor financiare alocate din FNUASS şi din bugetul MS îngrijirilor oncologice; selecţia furnizorilor cu care casele de asigurări de sănătate contractează servicii de sănătate ar trebui să includă şi criterii de evaluare a rezultatelor; integrarea viitoarelor programe de screening populaţional în pachetul de servicii de bază şi pachetul minimal de servicii. O altă recomandare vizează implementarea reformei finanţării spitalelor publice, astfel cum este prevăzută şi în Strategia Naţională de Sănătate 2023 – 2030.
„La iniţierea acestei analize am pornit de la realitatea cu care se confundă sistemul de sănătate, cât şi de la o perspectivă societară şi o anumită perspectivă macroeconomică. (…) Am încercat să avem o analiză tehnică supra documentelor strategice”, a declarat Adrian Pană.
Potrivit acestuia, problema majoră nu rezidă în faptul că nu avem servicii de sănătate, ci în coordonarea serviciilor.
Într-un mesaj video, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a subliniat efortul financiar făcut de Guvern pentru finanţarea sistemului de sănătate, bugetul pentru acest domeniu fiind suplimentat. „Accesul la terapii – inclusiv inovative – este o problemă care trebuie rezolvată pe timp scurt”, a punctat ministrul.
Între cei care s-au mai referit la document s-au aflat preşedintele Comisiei de sănătate din Senat, Adrian Streinu Cercel, Ciprian Dascălu, economist şef şi director de cercetare BCR.
Evenimentul, care a avut loc la Palatul Parlamentului, a reunit reprezentanţi ai domeniului medical de specialitate, ai CNAS, Colegiului Farmaciştilor, ai societăţii civile, parlamentari, jurnalişti.
