O primă întâlnire a reunit luni liderii celor mai mari țări. În această după-amiază, 19 reprezentanți vor intra în legătură cu Elysée: România și Luxemburg (în persoană), Lituania, Cipru, Belgia, Bulgaria, Canada, Croația, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Islanda, Letonia, Norvegia, Portugalia, Suedia, Slovenia, Republica Cehiă. Balazs Orban (fără legătură de familie cu Viktor) avertizează asupra unui scenariu în care Europa ar moșteni o Ucraină devastată, supranumită „Afganistan european”.
Reporter: De la începutul conflictului, Ungaria a cerut negocieri între țări și și-a pus încrederea în Donald Trump. Președintele american va negocia direct cu Vladimir Putin pentru o încetare a focului și, eventual, pace în Ucraina. Este pacea contra cedării teritoriilor „justă și durabilă”?
Balazs Orban: Întrucât războiul din Ucraina este un conflict prin procură între Statele Unite și Rusia, negocierile directe erau inevitabile. În iulie 2024, după prima etapă a misiunii sale de pace, Viktor Orban a avertizat în raportul său că, dacă puterile europene ar continua să susțină efortul de război în loc să lucreze pentru o încetare a focului, discuțiile de pace vor avea loc fără Europa – exact la ceea ce asistăm astăzi. Deși toate negocierile implică o anumită incertitudine, căutarea păcii este întotdeauna de preferat escaladării conflictului.
Reporter: Viktor Orban spune că trebuie să-ți „câștigi” locul la masa negocierilor. Concret, ce acțiuni ar trebui să întreprindă Europa pentru a fi considerată un interlocutor legitim, în opinia dumneavoastră?
Balazs Orban: În ultimii ani, liderii europeni au făcut multe pentru a-și submina propria credibilitate; cu toate acestea, acum insistă să aibă un loc la masa negocierilor. Nu funcționează așa. L-au batjocorit pe președintele Trump, au ignorat realitățile de pe teren și și-au afectat propriile economii cu sancțiuni ineficiente. Acum că realitatea îi ajunge din urmă, ei rămân prost pregătiți. Răspunsul lor? O „întâlnire de urgență” care nu este altceva decât o adunare a unui club de învinși războinici.
Reporter: Declarația Grupului Weimar + insistă asupra „garanțiilor solide de securitate” pentru Ucraina, astfel încât Putin să nu fie tentat să reia războiul după refacerea forțelor sale. Cum vede Ungaria aceste garanții în contextul unui acord de pace? Ar fi țara dumneavoastră de acord să facă parte dintr-o forță de interpunere între Ucraina și Rusia?
Balazs Orban: Rezultatul acestor discuții de pace va modela viitorul Ucrainei pe baza realităților geopolitice, mai degrabă decât idealurilor sau aspirațiilor. Dacă Europa ar fi dezvoltat o strategie de pace mai devreme, ar fi putut avea un impact mai mare asupra reglementării postbelice. Cu toate acestea, în această etapă, deciziile cheie sunt în mâinile marilor puteri. Ungaria rămâne angajată în dialogul deschis și menținerea canalelor de comunicare.
Reporter: Donald Trump consideră că Statele Unite ar trebui să fie rambursate pentru sprijinul militar oferit Ucrainei, având acces privilegiat la pământurile rare aflate în subsolul ucrainean. Considerați acest lucru „acceptabil din punct de vedere moral”? Ar trebui europenii să-și revendice și ei partea lor din pradă și din contractele de reconstrucție?
Balazs Orban: Îngrijorările mele sunt altele. După război, fiecare jucător important își va asigura interesele în așezarea postbelică – cu excepția Europei. Ceea ce mă îngrijorează este că Europa va fi lăsată să gestioneze o Ucraina devastată, o țară care ar putea deveni „Afganistanul Europei”. Se va presa aderarea Ucrainei la UE și se va aștepta să finanțăm reconstrucția cu banii contribuabililor maghiari – lucru la care mă opun.
Reporter: Ce viitor va avea NATO de vreme ce președintele Trump dă toate semnele unei dezangajări profunde a Statelor Unite de continentul european?
Balazs Orban: NATO este foarte importantă pentru noi. Ungaria pledează de mult timp pentru un cadru european de apărare mai puternic și este încurajator să vedem că această idee câștigă în sfârșit teren. Cu toate acestea, datoria principală a NATO este de a-și proteja propriii membri, nu de a sprijini state nemembre. Ungaria dă exemplu în îndeplinirea obligațiilor sale în NATO cheltuind mai mult de 2% din PIB pentru apărare – ceva ce mulți alți membri NATO europeni nu au realizat încă.
Sursa: LePoint, în traducerea Rador Radio România
