Blocul conservator CDU/CSU a obșinut 29% din voturi, urmat de AfD de extremă dreapta pe locul doi cu 19,5%, potrivit exit-pollurilor prezentate de Deutsche Welle.
Liderul partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU) din Germania, Friedrich Merz, candidat pentru funcţia de cancelar în alegerile naţionale de duminică din Germania, a anunţat că partidul său a câştigat la urne. „Am câştigat alegerile”, a declarat Friedrich Merz.
Știre inițială
Exit-poll-urile la alegerile din Germania au plasat blocul conservator CDU/CSU cu 29% din voturi, urmat de AfD de extremă dreapta pe locul doi cu 19,5%, arată Deutsche Welle.
Wow. Two different exit polls in Germany, broadly similar but with potentially seismic differences: the performance of smaller parties.
If FDP & BSW get >5% of the vote, it could cause all sorts of challenges to coalition building. pic.twitter.com/ugMbH1OpU2
— Ryan Wain (@ryan_wain) February 23, 2025
Alegerile federale din Germania din 23 februarie 2025 se anunţă un moment decisiv pentru viitorul politic al ţării, cu o competiţie strânsă între mai mulţi lideri influenţi. Procesul electoral, complex şi bine reglementat, va decide componenţa noului Bundestag şi viitorul cancelar al Germaniei.
Breaking: the anti-immigration, anti-EU Alternative for Germany party has come second in the German elections with around 19.5%. it is their best result ever but below expectations.
This was the scene as the exit poll results came in at part HQ @dwnews pic.twitter.com/cnIlbB3OGk
— Matthew Moore (@mattmoorek) February 23, 2025
În Germania, alegerile federale sunt bazate pe un sistem electoral mixt, care combină votul majoritar cu cel proporţional. Alegătorii germani au două voturi importante: primul vot (Erststimme) este acordat pentru a alege un candidat din circumscripţia electorală, iar al doilea vot (Zweitstimme) este dat unui partid pe plan naţional, determinând astfel distribuirea mandatelor proporţionale. Acest sistem permite o reprezentare echilibrată şi asigură că partidele mai mici au şanse să obţină locuri în parlament, în funcţie de suportul naţional pe care îl primesc.
Pentru ca un partid să intre în Bundestag, acesta trebuie să obţină cel puţin 5% din voturile la nivel naţional sau să câştige cel puţin trei mandate directe. În plus, există un mecanism de mandate suplimentare, care garantează că distribuirea mandatelor este corectă şi reflectă proporţionalitatea voturilor exprimate.
În ceea ce priveşte competiţia pentru funcţia de cancelar, patru lideri politici se află în centrul atenţiei. Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştine Democrate (CDU), este favorit în sondaje şi se remarcă prin poziţiile sale conservatoare, pro-afaceri şi prin accentul pus pe controlul migraţiei. Olaf Scholz, actualul cancelar al Germaniei şi lider al Partidului Social Democrat (SPD), îşi apără bilanţul guvernamental, în ciuda prăbuşirii recente a coaliţiei de guvernare. De asemenea, Robert Habeck, vicecancelar şi ministru al Economiei, este susţinut de Verzii ecologişti pentru abordările sale progresiste în domeniul climatic şi energetic. Alice Weidel, reprezentanta partidului Alternativa pentru Germania (AfD), reprezintă extremă dreaptă, fiind o figură controversată, dar cu o influenţă electorală semnificativă.
Datele preliminare ale sondajelor au indicat o prezenţă potenţial ridicată la vot la alegerile germane din acest an.
La ora 14:00, ora Germaniei, cu patru ore înainte de închiderea urnelor, prezenţa la vot a fost calculată la aproximativ 52% – o creştere semnificativă faţă de 36,5% înregistrată în acelaşi stadiu în 2021. Alegerile parlamentare precedente s-au încheiat cu o prezenţă la vot de 76,4%, scrie Deutsche Welle.
Prezenţa mai mare la secţiile de votare în acest an ar putea fi legată de o reducere a numărului de voturi prin corespondenţă în comparaţie cu 2021, când Germania era încă afectată de pandemia COVID-19.
Dar cele mai recente cifre sunt, de asemenea, considerabil mai mari decât la alegerile din 2017, când prezenţa la vot a fost de 41% la mijlocul după-amiezii.
Alegerile federale din Germania din 23 februarie 2025 se anunţă un moment decisiv pentru viitorul politic al ţării, cu o competiţie strânsă între mai mulţi lideri influenţi. Procesul electoral, complex şi bine reglementat, va decide componenţa noului Bundestag şi viitorul cancelar al Germaniei.
În Germania, alegerile federale sunt bazate pe un sistem electoral mixt, care combină votul majoritar cu cel proporţional. Alegătorii germani au două voturi importante: primul vot (Erststimme) este acordat pentru a alege un candidat din circumscripţia electorală, iar al doilea vot (Zweitstimme) este dat unui partid pe plan naţional, determinând astfel distribuirea mandatelor proporţionale. Acest sistem permite o reprezentare echilibrată şi asigură că partidele mai mici au şanse să obţină locuri în parlament, în funcţie de suportul naţional pe care îl primesc.
Pentru ca un partid să intre în Bundestag, acesta trebuie să obţină cel puţin 5% din voturile la nivel naţional sau să câştige cel puţin trei mandate directe. În plus, există un mecanism de mandate suplimentare, care garantează că distribuirea mandatelor este corectă şi reflectă proporţionalitatea voturilor exprimate.
În ceea ce priveşte competiţia pentru funcţia de cancelar, patru lideri politici se află în centrul atenţiei. Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştine Democrate (CDU), este favorit în sondaje şi se remarcă prin poziţiile sale conservatoare, pro-afaceri şi prin accentul pus pe controlul migraţiei. Olaf Scholz, actualul cancelar al Germaniei şi lider al Partidului Social Democrat (SPD), îşi apără bilanţul guvernamental, în ciuda prăbuşirii recente a coaliţiei de guvernare. De asemenea, Robert Habeck, vicecancelar şi ministru al Economiei, este susţinut de Verzii ecologişti pentru abordările sale progresiste în domeniul climatic şi energetic. Alice Weidel, reprezentanta partidului Alternativa pentru Germania (AfD), reprezintă extremă dreaptă, fiind o figură controversată, dar cu o influenţă electorală semnificativă.
