Institutul Cultural Român a găzduit luni vernisajul expoziției ”Șezătoarea hyperboreană – Patrimoniul ca limbaj viu”, un proiect curatorial interdisciplinar conceput de artista multidisciplinară Iraida Florea, fondatoarea Hyperborean Folklore.
”Șezătoarea hiperboreană este cel mai nou concept al platformei de diplomație culturală Hyperborean Folklore, care a început ca un proiect interdisciplinar, de aceea avem toate aceste discipline, toate aceste obiecte, toate aceste lucrări vechi și noi, astă seară, din proiectul pe care l-am inițiat acum 10 ani, la reîntoarcerea în România. Proiectul Hyperborean Folklore, în interdisciplinaritatea sa, pornește în viața lui pământeană cu fotografie, cu imagine fotografică de artă, pentru a reprezenta într-o manieră contemporană, într-un limbaj actual, costumul tradițional românesc”, a declarat, pentru AGERPRES, Iraida Florea, în deschiderea evenimentului.
Evenimentul, organizat cu prilejul Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România, propune o abordare contemporană a patrimoniului cultural românesc, printr-un dialog între cercetarea academică, artele vizuale, fotografia de artă, costumul tradițional, bijuteria contemporană, muzică și expresia performativă.
În centrul proiectului se află albumul ”Hyperborean Folklore – Ediție Jubiliară – Omagiu Brâncuși”, o sinteză vizuală a unui deceniu de cercetare și creație artistică, alături de o instalație interdisciplinară Hyperborean Folklore. Aceasta reunește costume tradiționale românești, fotografie de artă, film, sculptură și bijuterie contemporană din colecțiile Hyfara Art Jewellery Collections, construind un discurs vizual despre continuitatea, reinterpretarea și metamorfoza simbolului ancestral.
”Albumul este suma sutelor sau miilor de fotografii pe care le-am realizat împreună cu mai mulți fotografi, dar cel mai mult cu partenera mea Irina Chira, care este și coautoare a acestui album, ediție jubiliară, omagiu Brâncuși, pentru că, nu-i așa, ne aflăm încă în anul Brâncuși, 150 de ani de la nașterea părintelui artei moderne, și albumul însumează foarte multe dintre aceste fotografii hiperboreene, în care costumul tradițional românesc este prezentat atât în întregimea sa autentică, din străbuni sau de la casele princiare, care l-au promovat foarte mult, cât și într-o manieră mai avangardistă, mai accesibilă celor care mai au prin lada de zestre de la bunici și de la părinți câte o piesă de costum tradițional”, a mai spus inițiatoarea proiectului.
Vicepreședintele Institutului Cultural Român, muzicianul A.G. Weinberger, a apreciat, într-un mesaj transmis realizatorilor, că ‘expoziția se înscrie într-un proiect artistic mai amplu care propune o perspectivă actuală și interdisciplinară asupra patrimoniului cultural românesc’.
”În această întâlnire între tradiție și contemporaneitate suntem invitați să privim patrimoniul nu doar ca pe o moștenire a trecutului, ci și ca pe o sursă de inspirație și creativitate, ca pe un limbaj viu deschis interpretării și dialogului intercultural. Este o direcție pe care Institutul Cultural Român o încurajează și o susține în acord cu misiunea sa de a promova valorile culturii române și de a le face cunoscute în contexte internaționale diverse”, a transmis A.G. Weinberger.
Sculptorul Vlad Dumitriu a afirmat că în expoziția ”Șezătoarea hyperboreană – Patrimoniul ca limbaj viu” pot fi observate bogăția culorilor și complexitatea ornamentului.
”Ornamentul, prin ritmicitatea repetitivă a geometriei sacre, reprezintă poate cel mai puternic stimulent pentru imaginația artistului. Alături de Iraida am realizat în cadrul proiectului ‘Hyperborean Folklore’ colecția de bijuterii Hyfara pornind ca inspirație de la aceste elemente geometrice prezente pe costumul tradițional, însă noi nu le-am preluat mecanic, ca atare, ci în urma studiului și a filtrului propriei imaginații, am reinterpretat și am realizat aceste bijuterii care nu sunt simple accesorii, așa cum sunt de obicei bijuteriile, ci sunt veritabile obiecte de artă purtabilă care sunt încărcate de puterea de a oferi identitate celor care le poartă”, a afirmat Vlad Dumitriu.
Programul vernisajului a inclus și două momente muzicale care au adus împreună tradiția și expresia contemporană. Publicul a putut urmări un moment de interpretare vocală clasică susținut de soprana Liviaa Delva, cu acompaniament de pian realizat de Diana Andrei, precum și momentul ”Lie, Ciocârlie”, în viziunea etno-electronică a compozitorului Mihai Toma. Cele două intervenții propun o întâlnire între virtuozitatea vocală, sensibilitatea muzicii clasice și libertatea expresiei sonore contemporane.
Vernisajul a marcat totodată, lansarea publică a programului itinerant ‘Șezătoarea Hyperboreană – Șase praguri prin anul magic al românilor’, conceput ca un parcurs național de cercetare, creație și participare comunitară.
Etapa finală va fi reprezentată de Marea Șezătoare Hyperboreană, un spectacol colectiv care va reuni comunitățile și artiștii implicați în proiect.
Expoziția va rămâne deschisă până pe 20 noiembrie.


