Cel puțin doi candidați vor să-l substituie pe naționalistul rusofil căruia i s-a interzis să candideze.
Partidele de extrema dreaptă din România se zbat să găsească un înlocuitor viabil pentru Călin Georgescu după ce candidatul rusofil la președinție a fost descalificat din cursa electorală, relatează The Financial Times citat de Rador Radio România.
George Simion, liderul partidului AUR, a doua forță din Parlamentul României, va încerca să-l înlocuiască pe Georgescu pe buletinul de vot – și la fel Anamaria Gavrilă, șefa unui partid de extrema dreaptă nou înființat, POT, pentru a le mări la maxim șansele naționaliștilor la votul din mai.
Georgescu susține ambele candidaturi, a declarat miercuri Simion, după ce s-a întâlnit cu fostul favorit la președinție, scopul lor principal fiind ca unul dintre ei să ajungă în turul doi. Georgescu câștigase surprinzător primul tur din noiembrie, anulat ulterior de Curtea Constituțională din cauza suspiciunii că el beneficiase de o campanie orchestrată de Moscova.
Curtea Constituțională a confirmat marți interdicția impusă de autoritatea electorală a țării, respingând candidatura lui Georgescu pe motiv că a încălcat legea electorală.
Simion a declarat că interdicția impusă lui Georgescu înseamnă că România nu mai are o democrație funcțională – o acuzație susținută și de purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, precum și de personaje importante din administrația președintelui american Donald Trump.
Dacă ambele candidaturi ar fi validate de autorități, „unul dintre noi se va retrage”, a spus Gavrilă. „Trebuie să-i acordăm acestei mișcări suveraniste toate șansele.”
Săptămâna trecută procurorii au deschis o anchetă penală împotriva lui Simion pentru incitare, fiindcă afirmase că membrii biroului electoral care i-au respins candidatura lui Georgescu ar trebui să fie „jupuiți de vii” în public.
Și Georgescu face obiectul unei investigații penale, pentru că ar fi încercat să submineze ordinea constituțională cu ajutorul unor grupuri fasciste. El a făcut și un salut nazist luna trecută, după ce fusese reținut pentru audieri de către procurori.
Kremlinul a declarat că va considera „ilegitime” orice alegeri fără Georgescu, iar vicepreședintele american JD Vance a criticat România pentru anularea alegerilor pe baza unor dovezi „slabe” ale serviciilor de informații și sub presiunea altor capitale europene.
Georgescu avea un scor de peste 40% în ultimele săptămâni, dar rămâne neclar cât din acest sprijin i se va transfera lui Simion ori Gavrilă.
O altă politiciană ultranaționalistă, Diana Șoșoacă, descalificată la alegerile din noiembrie, și-a semnalat și ea intenția de a-și relua candidatura la președinție.
Politicianul liberal Crin Antonescu, candidatul comun al guvernului de coaliție cu trei partide, se află pe locul doi în sondaje, după Georgescu. Candidatura lui Antonescu a fost validată miercuri de Curtea Constituțională.
„Mi-aș fi dorit să-l fi înfrânt la urne”, a scris Antonescu marți pe Facebook. „Dar democrația presupune respectarea oamenilor, legilor și instituțiilor statului.”
Un alt candidat pro-european care și-a depus cu succes candidatura e primarul Bucureștilor, Nicușor Dan, care se află pe locul trei în sondaje.
Dan a criticat modul în care au gestionat autoritățile cazul Georgescu: „Un stat slab nu a putut împiedica anularea alegerilor și nu poate să o explice cu dovezi convingătoare pentru toți românii după trei luni.”
Fostul premier Victor Ponta și Elena Lasconi, o politiciană liberală care s-a calificat în al doilea tur în decembrie, împreună cu Georgescu, și-au declarat și ei intenția de a candida, dar candidaturile lor încă nu au fost validate.
Activiștii pro-europeni și organizațiile pentru drepturi civice plănuiesc o mare demonstrație sâmbătă în București și în alte orașe pentru a sprijini integrarea României în Occident.
„Trăim un moment istoric crucial”, afirmă un „Manifest pentru Europa” semnat de 36 de ONG-uri care planifică să participe la protestul împotriva unei posibile pivotări înapoi spre sfera de influență a Rusiei.
„România pe care o lăsăm în urmă trebuie să fie cel puțin la fel de bună ca România pe care am moștenit-o. Nu trebuie să fie o dictatură, o autocrație sau un regim iliberal.”
