Un consumator casnic cu un consum de 92 kWh a plătit în aprilie o factură de circa 63 de lei, având în vedere că pentru fiecare kWh consumat el nu a plătit decât 0,68 lei în baza schemei de plafonare. Acest nivel de 0,68 lei/kWh este preţul final, care include toate taxele, tarifele şi contribuţiile dintr-o factură de energie, dar din acest nivel energia activă este evaluată la numai 0,149 lei/kWh. Acest nivel comparat cu preţurile energiei din piaţă arată că schema este imposibil de susţinut. Doar ca un exemplu, la începutul acestui an Nuclearelectrica, unul dintre cei mai ieftini producători de energie din România, a vândut energie cu livrare în a doua jumătate din 2025 şi 2026 la un preţ de 625 lei/MWh, după cum arată datele e-nergia.ro. Practic, furnizorii sunt în postura de a cumpăra energie din piaţă la peste 625 lei/MWh pe care o vând la 150 de lei/MWh, pentru ca apoi să primească diferenţa în baza schemei de compensare de la stat. Plăţile se fac însă cu întârziere, toţi furnizorii având probleme de lichiditate. Schema de plafonare/compensare a fost introdusă în martie 2022, când războiul din Ucraina a urcat preţul gazului şi al energiei la maxime istorice, dar ea a fost prelungită până acum.
„Orice subvenţie prelungită aşa de mult nu poate fi scoasă decât cu un şoc“, spun oamenii din industrie.
Revenind la simularea făcută de ZF, la consumatorul casnic cu un consum de 92 kWh pe lună, pentru aprilie factura sa a fost de 63 de lei. Din iulie, factura lui va fi de 138 de lei, de 2,2 ori mai mare, un plus de 75 de lei deodată. De ce? Acel 0,68 lei/kWh este în realitate 1,5 lei/kWh, aşa arată datele din ofertele furnizorilor.
Mai departe, pentru consumatorii care au un necesar lunar între 100,01 kWh şi 255 kWh, creşterile vor fi de asemenea semnificative. Dacă un consumator cu 175 kWh a avut în aprilie o factură de 140 lei, pentru că în cazul său nivelul plafonat este de 0,8 lei/kWh, din iulie factura lui va ajunge la 262 lei, arată simularea ZF.
Pentru consumatorii cu un consum cuprins între 255,01 şi 300 kWh, calculul se face astfel, în varianta plafonată: 0,8 lei/kWh pentru cantitatea de până în 255 kWh şi 1,3 lei/kWh pentru restul până în 300 kWh. Aici, la un consum estimat de 275 kWh, factura plafonată este de 236 lei pentru ca din iulie aceasta să ajungă la 412 lei. Cea mai mică creştere procentuală va fi pentru consumatorii care trec de 300 kWh pe lună, arată simularea ZF, pentru că în acest caz se face tranziţia de la 1,3 lei/kWh la 1,5 lei/kWh.
„Circa jumătate dintre consumatorii casnici de energie din România sunt la nivelul de sub 100 kWh pe lună, iar o treime sunt în intervalul 100-255 kWh pe lună“, spun oamenii din industrie. Deci pe această estimare, circa 4,5 milioane de consumatori de energie din România vor primi din iulie facturi duble la electricitate, iar până acum nu există niciun plan concret pentru atenuarea acestui şoc, ci mai multe scenarii.
„De la 1 iulie expiră schema de compensare – plafonare şi sprijinul statului va fi direcţionat către consumatorii vulnerabili. Acesta este planul. Noi lucrăm pe mai multe scenarii şi angajamentul este acelaşi: să nu lăsăm niciun român în urmă. În prezent, sunt 250.000 de gospodării care beneficiază de suplimentul de energie. Împreună cu Ministerul Muncii, am lucrat pe trei scenarii, cu o anvelopă bugetară aferentă la fiecare, în care pragul de venit minim creşte între 29% faţă de nivelul actual şi 90%. Suma necesară de la bugetul de stat este cuprinsă între 300 milioane de euro şi 1 miliard de euro, pe an, în funcţie de scenariul ales. Urmează să discutăm cu Ministerul Finanţelor“, a menţionat Sebastian Burduja, la evenimentul Energy Expo 2025, citat de Agerpres. Potrivit acestuia, Ministerul Energiei a propus subvenţionarea unui număr de 6 milioane de consumatori, în condiţiile în care pe piaţa de electricitate sunt, în total, aproximativ 9 milioane de consumatori.
Potrivit Energy Policy Group, măsura ieşirii din schema de plafonare compensare nu mai poate fi amânată.
„Pe termen scurt, creşterea preţurilor pentru consumatorii casnici este inevitabilă, fiind determinată atât de costul energiei active, cât şi de majorarea tarifelor reglementate, aplicată la începutul acestui an. Având în vedere structura preţului energiei, se poate observa că energia activă reprezintă mai puţin de 50% din valoarea totală achitată de consumator. Diferenţa este generată de tarifele reglementate aferente serviciilor de reţea, precum şi de componenta fiscal“, spun reprezentanţii EPG. Potrivit acestora, deşi consumatorii vor fi în continuare expuşi riscului unei eventuale creşteri a preţurilor, în special din cauza componentei de energie activă, menţinerea schemei nu mai este sustenabilă şi are un impact asupra siguranţei funcţionării sistemului energetic.
„Printre principalele măsuri pe care autorităţile ar trebui să le adopte se numără asumarea şi menţinerea strictă a unui calendar clar privind renunţarea la plafonare, precum şi elaborarea unor scheme de sprijin dedicate consumatorilor vulnerabili, bazate pe analize fundamentate şi date relevante, astfel încât măsurile să fie bine ţintite şi clar orientate către nevoile reale ale populaţiei, evitând transformarea procesului într-un demers arbitrar. Sprijinul va trebui să fie direcţionat către cei care au cu adevărat nevoie de el, pe baza unor criterii clare şi obiective, pentru a asigura eficienţa şi echitatea măsurilor implementate.“
Tot EPG mai spune că responsabilizarea consumatorilor rămâne, de asemenea, un instrument esenţial pentru reducerea poverii financiare asociate costurilor energetice. La nivel de piaţă, este de dorit trecerea din zona spot, care acum acoperă mai bine de 50% din tranzacţiile cu energies pre contractele bilaterale care pot garanta stabilitatea preţului pe termen lung.
