Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a transmis, vineri, că o criză majoră de sănătate publică cu necesitate urgentă de acces la tratamente de ultimă generaţie este cancerul de sân triplu negativ (TNBC), mai ales având în vedere că 7 din 10 paciente cu această boală au până în 50 de ani.
”Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat în rândul femeilor din România şi cu cea mai ridicată mortalitate. În anul 2022, conform ECIS, în România, au fost estimate aproape 12.700 cazuri noi de cancer de sân, reprezentând o pondere de 27% din totalul cazurilor noi de cancer, la mare distanţă de cancerul de colon (12%; 5485 cazuri noi) şi cancerul de col uterin (7.4%; 3368 cazuri noi) şi 3877 decese (16.7% din totalul deceselor prin cancer în rândul femeilor)”, a transmis, vineri, FABC, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, unul dintre cele mai agresive subtipuri de cancer de sân este cancerul de sân triplu negativ (TNBC). Acesta are o pondere de 15-20% din totalul cancerelor mamare şi este responsabil pentru aproximativ 30-40% din totalul deceselor cauzate de cancerul de sân.
”Conform unui sondaj realizat de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, la care au participat 77 de paciente, 8 din 10 paciente consideră că principalele nevoi, cele mai importante, sunt accesul la tratamente de ultimă generaţie, consilierea psiho-oncologică şi mai multe informaţii despre cancerul de sân triplu negativ.
”Cancerul de sân triplu negativ afectează în mod disproporţionat femeile sub 40 de ani, vârsta la care multe dintre pacientele afectate sunt în plină carieră şi au responsabilităţi de îngrijire cu privire la gospodărie şi familie. Aproape 6 din 10 paciente care au participat la sondajul FABC au fost diagnosticate cu acest tip de cancer între 31 şi 50 de ani, iar 3 din 10 au între 51 şi 65 de ani”, a mai transmis federaţia.
”România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer de sân din întreaga Europă. Lucrurile nu se vor schimba dacă nu urmăm exemplul ţărilor dezvoltate care într-o perioadă de doar 5 ani prin adoptarea de programe de prevenţie, diagnosticare precoce şi screening, facilitarea accesului la tratamente mai eficace, au contribuit la o reducere estimată cu 20% a probabilităţii de mortalitate prematură”, afirmă Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.
”Un prim pas este să asigurăm accesul gratuit la tratamentele care aduc mai multe şanse la viaţă acestor paciente. Peste 50% dintre pacientele cu TNBC care au răspuns sondajului nostru au fost diagnosticate în stadii timpurii, când cele eligibile ar fi putut beneficia de tratamente cu intenţie curativă şi care le-ar fi putut reduce semnificativ riscul de recidivă.”, adaugă acesta.
Potrivit datelor transmise de federaţia pacienţilor, cea mai frecvent menţionată provocare legată de parcursul lor oncologic cu care s-au confruntat pacientele chestionate este povara “efectelor secundare” survenite în urma tratamentelor clasice actualmente disponibile (33%).
”Faptul că pe locul doi în lista provocărilor identificate de pacientele TNBC se situează etapa în care au ajuns la “un diagnostic de certitudine” (22.9%), iar aceasta se află la mică distanţă de “impactul psihologic al bolii“ (21%), arată cât de disfuncţional este parcursul pacientei în sistemul de sănătate, aproape egal împovărător ca statutul de pacient diagnosticat cu o formă de cancer. Circa 6 din 10 paciente au avut simptome şi au mers la medic, în timp ce 2 din 10 au depistat cancerul din întâmplare, cu ocazia unui consult sau a unor investigaţii pentru alte probleme de sănătate”, se mai arată în comunicat.
De asemenea, potrivit documentului citat, în etapa diagnostică, o parte importantă din paciente trebuie să cheltuiască din fonduri proprii pentru a acoperi costurile cu investigaţiile necesare.
”Aproape 43% din pacientele cu TNBC chestionate au afirmat că şi-au asumat astfel de costuri pentru a evita întârzierile în procesul de diagnostic, iar 21% pentru că investigaţiile recomandate de medic nu se puteau realiza gratuit. Astfel, per total, peste jumătate din paciente sunt nevoite sa acopere cheltuieli cu diagnosticul din resurse proprii. Pentru 35% dintre pacientele cu TNBC, cheltuielile cu transportul către unităţile medicale constituie o consecinţă împovărătoare a bolii. Următoarea implicaţie financiară importantă a bolii, semnalizată de 1 din 10 paciente, este legată de faptul că au fost nevoite să se pensioneze pe caz de boală”, a mai transmis FABC.
În România, rata de supravieţuire la 5 ani în cancerul de sân este de aproximativ 75%, comparativ cu 83% în UE-26 , iar ţara noastră înregistrează şi cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer sân. În următorii aproape 20 de ani, dacă tendinţele actuale rămân necontrolate, Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că în România vor creşte atât incidenţa (+5%), cât şi numărul deceselor prin cancer de sân (+13.3%).
