Federaţia ”Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) consideră că proiectul legii salarizării – făcut public vineri de Executiv – este nesatisfăcător şi în noua sa variantă, întrucât menţine prevederi care conduc la diminuarea drepturilor salariale ale unei părţi importante a personalului.
CITEȘTE ȘI Proiectul legii salarizării a fost publicat de Ministerul Muncii: Varianta actuală a proiectului îndeplineşte condiţiile Jalonului 420 din PNRR şi are acordul Ministerului de Finanţe / A fost predat partidelor politice pentru analiză CITEȘTE ȘI Federaţiile sindicale din Educaţie afirmă că varianta ”îmbunătăţită” a proiectului legii salarizării unitare reprezintă ”o nouă ofensă adusă personalului din învăţământ”
”Poziţia FSSR rămâne cea exprimată public încă din 15 iunie: proiectul legii salarizării este departe de a fi gata şi nu poate fi adoptat în forma actuală. FSSR susţine reforma salarizării, dar numai cu condiţia ca aceasta să protejeze veniturile reale aflate în plată şi să nu producă scăderi pentru angajaţii din sănătate. În forma comunicată la 17 iulie, proiectul legii salarizării, deşi preia o parte dintre solicitările anterioare ale FSSR, menţine prevederi care conduc la diminuarea drepturilor salariale ale unei părţi importante a personalului”, au anunţat sâmbătă sindicaliştii.
Corecţii preluate în forma din 17 iulie 2026
În opinia sindicaliştilor din sănătate, spre deosebire de versiunile anterioare, forma actuală preia o parte dintre solicitările FSSR, rezultat direct al negocierilor: corecţia unei serii de coeficienţi de ierarhizare, sporul de tură revine la 15%, garda la domiciliu revine la 40% din tariful orar, se instituie cele trei categorii de gărzi corelate cu prevederile în vigoare, iar tariful pentru munca în zilele libere creşte de la 10% la 30% (corecţie departe de a fi suficientă).
”Aceste corecţii confirmă calculele FSSR şi demonstrează că dialogul poate produce rezultate utile pentru ambele părţi”, notează sindicaliştii.
Ce rămâne nerezolvat şi produce, în continuare, scăderi salariale (doar câteva aspecte):
• Sporurile pentru condiţii de muncă nu mai includ indicarea locurilor de muncă şi sunt prevăzute „până la” un anumit procent, fără un prag minim garantat, ceea ce transformă un drept într-o simplă posibilitate.
• Este introdusă contingentarea sporurilor pe cote de personal (cel mult 10%, respectiv 20% din angajaţi), o măsură fără precedent care exclude prin construcţie o parte a personalului de la recunoaşterea riscului real.
• Tariful pentru munca în zilele libere şi de sărbători legale (+30%) şi cel al gărzilor rămân sub nivelul actual, generând pierderi definitive, neacoperite de mecanismul de protecţie.
• Sintagma „pe surse de finanţare” din plafonul sporurilor face imposibilă aplicarea legii în spitalele monospecializate (psihiatrie, TBC, boli infecţioase) aflate în subordinea autorităţilor locale.
Mesajul FSSR către decidenţi
FSSR atrage atenţia că avertismentele formulate de organizaţie încă de la adoptarea Legii nr. 153/2017 se confirmă din nou. Atunci, analizele CCDSS anticipau o dinamică în care salariile afişate cresc, în timp ce drepturile efective scad în valoare reală; dinamica s-a confirmat în 2018, iar proiectul din 2026 reia aceleaşi mecanisme: plafonul global al sporurilor, raportarea la baze de calcul anterioare, absenţa unei indexări automate. Tiparul „salarii sus, drepturi efective jos” se reactualizează, iar datele Comparatorului de salarii al FSSR îl documentează cantitativ.
FSSR solicită factorilor de decizie politică continuarea consultărilor conform legii, finalizarea analizei de impact şi corectarea proiectului înainte de orice adoptare, astfel încât reforma să nu producă, sub aparenţa unei creşteri, o reducere a veniturilor reale ale celor care asigură funcţionarea sistemului public de sănătate.
Sinteza solicitărilor urgente, aici.
